Plafonarea prețurilor la gaze în toată UE, măsură avută în vedere de Comisie în scenariul probabil al închiderii robinetului de gaz rusesc – surse

Într-un document de poziție care urmează să fie adoptat miercuri 18 mai, Comisia Europeană îndeamnă statele membre UE să-și intensifice pregătirile pentru „o întreruperea completă a aprovizionării cu gaze rusești”, luând în considerare implementarea de măsuri de urgență, cum ar fi plafonarea temporară a prețurilor la gaze, potrivit publicației Euractiv.

După ce Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze către Polonia și Bulgaria în aprilie, Comisia le cere statelor membre UE să se pregătească pentru un „șoc de aprovizionare” la scară largă.

Gazele naturale se tranzacționează la aproximativ 100 euro/MWh de la jumătatea lunii martie încoace, o creștere de șapte ori comparativ cu prețurile medii pe termen lung, cu vârfuri ocazionale de 200 euro/MWh, cauzate în principal de lipsa de aprovizionare din Rusia. Acest lucru a condus la o creștere a prețurilor la energie electrică, în mare parte determinată de generarea de energie în centralele pe gaz.

Publicația citează din draft și vorbește despre „un set diferit de măsuri (care-n.red.) ar trebui luate în considerare în cazul unei întreruperi bruște la scară largă sau chiar a unei întreruperi complete a aprovizionării cu gaz rusesc, care duce la prețuri insuportabil de ridicate la gaze și la perturbarea aprovizionării cu gaze”.

Prima dintre noile măsuri preconizate la Bruxelles este o intervenție directă în piață cu „un preț maxim reglementat pentru gazele naturale livrate consumatorilor și companiilor europene”, se arată în proiectul obținut de Euractiv. Nu este clar dacă va fi un singur plafon de preț pentru toată Europa.

Deși plafonarea prețurilor la gaze ar ușura imediat consumatorii și ar contracara presiunile inflaționiste asupra economiei, este foarte controversată, chiar și în cadrul Comisiei Europene.

„Un efect negativ major este că nu vom mai avea semnalul prețului ca informație importantă pentru cererea de gaze în vremuri de criză”, a scris un oficial neidentificat al UE în textul propunerii, care a fost prezentat la nivel intern pentru revizuire în rândul departamentelor Comisiei.

„Un alt efect negativ foarte important este că anunțul unui plafon de preț al gazelor în perioade de urgență conduce la o scădere a înmagazinării în depozite, care trebuie evitată prin orice mijloace”, a adăugat oficialul.

Pe piețele de gaze, prețurile spot pe termen scurt sunt legate de prețurile viitoare pe termen lung, prin depozitarea gazului”, a spus Lion Hirth, profesor asistent pentru politici energetice la prestigioasa universitates Hertie School din Berlin. „Dacă guvernele anunță un viitor plafon de preț, firmele nu au nici un stimulent să umple depozitele de gaze, ci dimpotrivă: ar fi dintr-o dată atractiv din punct de vedere financiar să amâne injectarea sau chiar să epuizeze depozitele astăzi și să vândă gaz atâta timp cât prețurile sunt ridicate”, a spus el.

„O stocare mai redusă nu este în interesul europenilor”, a continuat Hirth, subliniind că prioritatea urgentă este umplerea depozitelor înainte de iarna viitoare.bAcest lucru poate fi, de asemenea, în contradictoriu cu reglementările recente ale Comisiei, care a solicitat niveluri minime de ale stocurilor.

Stocuri mult mai scumpe

Europa a început să îşi refacă stocurile de gaze pentru iarnă, dar acestea ar putea costa cu circa 40 de miliarde de euro mai mult ca anul trecut, potrivit unei analize publicate recent de Reuters.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a pus un semn de întrebare uriaş cu privire la stabilitatea aprovizionării cu gaze pentru economiile şi consumatorii din regiune, preţurile de referinţă fiind cu aproape 300% mai mari decât cu un an în urmă.

Rusia furnizează în mod obişnuit aproximativ 40% din necesarul de gaze al UE, dar acum ripostează împotriva sancţiunilor Europei prin reducerea livrărilor, îngreunând reumplerea depozitelor de către statele membre, operaţiune necesară pentru a se asigura că populaţia îşi va putea încălzi locuinţele în continuare în această iarnă, dacă Moscova va închide robinetele.

„Iarna va fi dificilă fără gazele ruseşti. Cheia este să umplem cât mai mult posibil depozitele în timpul verii”, a declarat Guy Smith, director de comercializare a gazelor naturale şi LNG la compania Vattenfall, pentru Reuters.

Comisia Europeană a declarat că urgenţele de aprovizionare imediată vor avea prioritate faţă de reumplerea stocurilor, obiectivele nefiind aplicabile dacă va fi declarată o urgenţă de aprovizionare cu gaze la nivel european sau regional, ceea ce înseamnă că nivelurile stocurilor vor fi inadecvate.

Posibilitatea unor reduceri semnificative ale livrărilor este în creştere, Bulgaria şi Polonia nemaiprimind deja gaze ruseşti, în timp ce Ucraina a oprit tranzitul gazelor ruseşti printr-un punct de tranzit major, într-un teritoriu deţinut de Rusia.

Unele filiale ale furnizorului de gaze Gazprom Germania, care a fost plasat sub tutela autorităţii germane de reglementare în domeniul energiei la începutul acestui an, nu mai primesc gaze, în timp ce compania rusă Gazprom a declarat că nu va mai putea exporta gaze prin Polonia, prin conducta Yamal-Europa.

Gazele păstrate în depozite reprezintă de obicei aproximativ un sfert din combustibilul folosit în Europa în timpul iernii, când cererea este mare.

Până pe 10 mai, stocurile de gaze ale Europei erau pline în proporţie de aproape 38%, în creştere faţă de 26% la 21 martie, au arătat datele de la operatorii de sistem din UE.

Comisia Europeană a cerut operatorilor de stocare a gazelor să umple depozitele cu cel puţin 80% din capacitate, până la data de 1 noiembrie a acestui an, dar unele state membre dependente de gaze au mers şi mai departe, Germania şi Italia ordonând ca depozitele să fie pline în proporţie de 90% până la 1 noiembrie.
Atingerea acestor ţinte nu va fi ieftină, având în vedere preţurile mari, ceea ce înseamnă că cantitatea de gaz care trebuie achiziţionată va costa de aproximativ 4 ori mai mult decât ar fi fost în aceeaşi perioadă a anului trecut.

”Luând ca punct de plecare sfârşitul lunii aprilie, volumul total de gaze acumulat în depozite de la începutul lunii mai până la sfârşitul lunii octombrie trebuie să atingă 52,5 miliarde de metri cubi, ceea ce va costa în jur de 58 de miliarde de euro, pe baza unui preţ de aproximativ 105 de euro/MWh”, a declarat Leon Izbicki, asociat la European Natural Gas la Energy Aspects.

Aceeaşi cantitate de gaze ar fi costat aproximativ 14 miliarde de euro pe baza preţurilor de aproximativ 25 de euro/MWh din mai 2021.

Costurile mai mari înseamnă că este probabil că guvernele vor trebui să intervină pentru a oferi stimulente pentru a se asigura că depozitele sunt pline. Am văzut guverne pregătind calea pentru astfel de instrumente financiare, de exemplu cu noua lege a Germaniei de stocare a gazelor… şi decretul Italiei privind stocarea gazelor care include prevederi pentru un contract pentru diferenţă”, a spus Izbicki.

Numai umplerea stocurilor de gaze ale Germaniei ar costa aproximativ 25 de miliarde de euro, a spus RWE.

Germania, cel mai mare consumator de gaze din Europa, are în prezent stocuri de aproximativ 39% din capacitate, faţă de 26% la 21 martie.”Nivelurile de stocare au fost recuperate destul de bine… există destul de multă prudenţă exercitată de o mulţime de contrapărţi, care se asigură că au stocuri suficiente în depozit. Dar de fapt suportă unele costuri umplându-se cât de repede se poate”, a spus un repezentant al companiei Vattenfall.

Vattenfall deţine un depozit în Germania, aproape de graniţa cu Olanda. În trecut, preţurile gazelor erau de regulă mai ieftine în lunile de vară decât cele aşteptate în timpul iernii, oferind un stimulent pentru stocarea gazelor atunci când cererea este scăzută, cu perspectiva de a vinde la un preţ mult mai mare atunci când cererea atinge vârfuri în timpul iernii.

Plafonarea funcționează deja în România

Amintim că în România prețurile finale la consumatori sunt plafonate, până la 1 aprilie 2023, la un nivel de 310 lei/MWh pentru consumatorii casnici și 370 lei pentru consumatorii industriali. În aceelași timp, cei doi producători autohtoni, Petrom și Romgaz, sunt obligaați să vândă gazele pentru populație la 150 de lei/MWh și pe cele destinate centralelor care produc energie termică pentru populație cu 250 de lei/MWh.

Citește și: