Plafonul încasărilor și plăților cu numerar s-ar putea reduce de cinci ori. Magazinele cash&carry nu vor mai putea accepta plăți cash de peste 2.000 de lei
Ministerul Finanțelor vrea să reducă de cinci ori plafonul încasărilor și plăților cash efectuate de persoanele juridice, PFA-uri, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică, potrivit proiectului cu măsuri fiscale pe care instituția le-a lansat în dezbatere publică.
Dacă proiectul va intra în vigoare în această formă, persoanele enumerate mai sus vor putea efectua operațiuni de încasări și plăți în numerar, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană, față de 5.000 de lei de persoană cum se specifică acum în Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar.
Modificări pentru magazinele cash&carry
De asemenea, conform proiectului, încasările efectuate de către magazinele de tipul cash and carry precum Metro sau Segros de la persoanele juridice, PFA-uri, întreprinderi individuale sau familiale, liber profesioniști etc se vor limita la 2.000 lei zilnic, pe o persoană. Acum, plafonul zilnic este de 10.000 lei de la o persoană.
Totodată, plățile în numerar către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, se pot face în limita unui plafon zilnic total de 2.000 lei, față de 10.000 de lei cît este plafonul acum.
Conform proiectului, vor fi interzise și încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei ( față de 5.000 de lei acum) și, respectiv, de 2.000 lei ( față de 10.000 de lei acum), în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.
Persoanele juridice, PFA-urile etc pot achita facturile cu valori care depășesc plafonul de 1.000 lei, către
furnizorii de bunuri și servicii, respectiv de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 1.000 lei/2.000 lei în numerar, suma care depășește acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.
Nu în ultimul rând, plățile în numerar către persoanele juridice, PFA-uri, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică se pot face în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană ( vs 5.000 de lei cât este prevăzut acum), dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi ( vs 10.000 de lei cât este prevăzut acum).
Plățile cash din avansuri spre decontare vor fi limitate la 1.000 lei zilnic, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare. Acum, plafonul este de 5.000 de lei.
Economia subterană, 30% din PIB
„Raționamentul avut în vedere de legiuitor a constat în necesitatea întăririi disciplinei financiare, combaterea evaziunii fiscale și a acțiunilor de spălare a banilor. Un rol important în promovarea acestui act normativ au avut și recomandările Comisiei Europene cu privire la limitările utilizării plăților în numerar și înăsprirea sancțiunilor pentru persoanele care fac plăți în numerar peste un plafon maxim stabilit”, se explică în nota de fundamentare.
Conform sursei citate, chiar și în ultimul proces de evaluare MONEYVAL a fost evidențiat faptul că economia României est bazată pe numerar, iar dimensiunea economiei subterane este de aproximativ 30% din PIB, utilizarea numerarului fiind principala metodă de spălare a banilor, la nivel național.
„O mai bună trasabilitate a fluxurilor financiare constituie o premisă puternică pentru creșterea conformării și descurajarea activităților ilicite ce conduc la sustragerea de la plata obligațiilor fiscale. Este bine-cunoscut faptul că utilizarea masivă a numerarului constituie un mediu prielnic pentru evaziunea fiscală, dar și pentru alte forme de neconformare fiscală, inclusiv sustragerea de la executarea silită”, se mi arată în nota de fundamentare.