Planul de reducere a deficitului bugetar pe şapte ani, şansa predictibilităţii fiscale pentru mediul de afaceri
„În acest scop, planul de reducere a deficitului bugetar, care urmează să fie transmis în septembrie de autorităţi către Comisia Europeană în cadrul procedurii de deficit excesiv, trebuie să vizeze orientarea economiei româneşti pe un model de creştere durabilă, pe bază de investiţii, care să ducă la majorarea veniturilor la bugetul de stat din intensificarea activităţii economice, concomitent cu un control mai strict al cheltuielilor statului. Comisia Europeană a declanşat procedura de deficit excesiv împotriva României încă din 2020, însă aceasta a fost suspendată în perioada pandemiei, odată cu relaxarea temporară a cerinţelor bugetare pentru toate statele membre, pentru a le permite să gestioneze mai eficient efectele crizei sanitare”, se menţionează într-un material de opinie semnat de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România.
Între timp, tensiunile din piaţa de energie, inflaţia şi războiul din Ucraina au dus la deteriorarea situaţiei bugetare în mai multe economii europene, astfel că procedura de deficit excesiv a fost declanşată şi în Italia, Franţa, Belgia, Ungaria, Polonia, Malta şi Slovacia. Totodată, a crescut necesarul de investiţii la nivel european în domenii precum protecţia mediului, digitalizare sau apărare, precizează sursa citată.
„În aceste condiţii, autorităţile europene au agreat noua relaxare a regulilor fiscale, în vigoare din aprilie, care prevede menţinerea limitelor privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratatele europene (respectiv 60% din PIB şi 3% din PIB), dar oferă mai mult spaţiu de manevră statelor membre pentru a-şi ajusta dezechilibrele. Dar, pentru a beneficia de această derogare, autorităţile naţionale trebuie să elaboreze un plan coerent de revenire cu deficitul bugetar şi datoria publică sub limitele maxime admise într-o perioadă de patru ani, care poate creşte la şapte ani dacă se angajează la reforme şi investiţii în domeniile menţionate”, mai arată analiza.
În cazul României, care a încheiat 2023 cu un deficit bugetar de 6,6% din PIB şi a depăşit, după şapte luni din 2024, 4% din PIB (în condiţiile în care ţinta pe tot anul este de 5% din PIB), noile reguli sunt binevenite pentru că, astfel, ţara noastră are o nouă şansă să se angajeze pe o traiectorie de ajustare bugetară graduală, mai adecvată cerinţelor din societate, cu condiţia ca planul pe care autorităţile îl vor elabora în acest scop să conţină obiective intermediare ferme, care să fie respectate, susţin consultanţii Deloitte.
În prezent, analiza principalilor indicatori macroeconomici indică încetinirea activităţii economice şi persistenţa modelului de creştere economică bazată pe consum, preponderent din import, model care nu este sustenabil pe termen mediu şi lung.
În cel mai recent raport asupra inflaţiei, Banca Naţională a României (BNR) evidenţiază „temperarea peste aşteptări a activităţii economice la începutul acestui an” şi faptul că avansul anual al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru din 2024, la 0,5%, de la 3% în ultimele trei luni din 2023, iar „descreşterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix”, adică de investiţii, care au înregistrat „o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre atins în trimestrul IV 2023”, în timp ce consumul populaţiei a continuat să crească accelerat.
Totodată, BNR remarcă majorarea deficitului contului curent (cu peste 30% în primele cinci luni din 2024 faţă de aceeaşi perioadă din 2023), pe fondul scăderii exporturilor de bunuri şi al creşterii importurilor sub impulsul cererii interne.
„În aceste condiţii, BNR a redus, pentru a doua oară în această vară, dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la 6,5%, pentru a stimula activitatea economică şi, implicit, producţia internă, care să contribuie atât la dinamizarea exporturilor, cât şi la alimentarea consumului intern şi, astfel, la temperarea importurilor.”, se menţionează în analiza Deloitte.
Din punct de vedere al fiscalităţii, România are câteva avantaje competitive în raport cu multe dintre ţările UE. Printre acestea se numără impozitul pe profit de 16%, impozitul pe venit de 10% sau cota generală de TVA de 19%.
În plus, în actualul context, caracterizat de nevoia de creşterea a investiţiilor, în special în domenii care pot genera valoare adăugată ridicată, sunt de menţionat facilităţile fiscale pe care le au la dispoziţie companiile active pe piaţa românească, cum ar fi scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, reducerea de până la 15% din impozitul pe profit pentru majorarea capitalului social sau, poate cea mai importantă, deducerea de 150% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare.
În afară de facilităţi fiscale, companiile din România au la dispoziţie şi diverse scheme de finanţare, din fonduri europene sau ajutoare de stat, pe care le pot accesa pentru a dezvolta proiecte în domenii strategice, precum energie, mediu, agricultură sau în cadrul strategiei de dezvoltare regională.
„Activitatea economică din România trebuie pusă, însă, şi în context regional şi european, iar continuarea războiului din Ucraina, pe de o parte, şi ritmul lent de revenire a economiilor europene, pe de altă parte, determină companiile să abordeze cu prudenţă proiectele de viitor. În concluzie, planul de reducere a deficitului bugetar pe care autorităţile din România îl vor trimite către Comisia Europeană trebuie conceput astfel încât să stimuleze activitatea economică, pentru ca procesul de ajustare să fie cât mai adecvat pentru întreaga societate”, mai arată cercetarea.
Din perspectivă fiscală, există deja repere concrete privind reformele necesare, cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, utilizate ca referinţă şi în cadrul negocierilor pentru aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Menţinerea acestor repere, care vizează acelaşi obiectiv, respectiv stabilitatea finanţelor publice, ar contribui atât la asigurarea unui mediu fiscal predictibil pentru investiţii, cât şi la respectarea angajamentelor ţării noastre în faţa instituţiilor europene, susţin consultanţii Deloitte.