Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru zona centrală a Capitalei, aprobat de CGMB

PIDU, care a fost lansat de Primăria Capitalei în septembrie 2011, după un an şi jumătate de studii, prevede, printre altele, revitalizarea centrului oraşului, crearea unui brand pentru turişti şi investitori, poduri pietonale peste Dâmboviţa şi transport alternativ.

Pentru Centrul Bucureştiului, PIDU este un ansamblu coerent de proiecte care vizează dezvoltarea armonioasă şi durabilă a zonei urbane în funcţie de nevoile şi potenţialul acesteia, oraşele româneşti putând aplica la fonduri europene prin propunerea de PIDU, în cadrul politicii europene de coeziune teritorială, care are ca scop reducerea discrepanţelor calităţii vieţii dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat, cu prilejul lansării PIDU, că s-a ajuns la planul supus dezbaterii publice după un an şi jumătate de studii.

„Din acest moment, după discuţia publică, ar urma să-l prezentăm Consiliului General şi, odată aprobat, vom începe, în funcţie de posibilităţile financiare, să le dezvoltăm. Majoritatea proiectelor se pregătesc de absorbţie de fonduri europene. Valoarea proiectelor pentru tot ce înseamnă centrul Bucureştiului se ridică la aproximativ 200 de milioane de euro. Vorbim despre 48 de proiecte deja studiate şi cu planurile tehnice ale lucrărilor. (…) Este vorba de tot ce înseamnă spaţiul public, de clădiri, faţade amenajate, utilităţi de servicii noi implementate pe zonele care suportă acest plan, proiecte de infrastructură şi proiecte de trafic”, a declarat atunci Oprescu.

Edilul a explicat că prioritizarea proiectelor va fi făcută imediat după ce planul va fi aprobat, dar unele deja au fost introduse în investiţiile de anul acesta, restul urmând să fie transformate în investiţii pentru anul care vine.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Central Bucureşti urmăreşte şapte obiective principale: recuperarea unei identităţi urbane pentru centru, recuperarea zonei centrale de la sud de Dâmboviţa, model de transport alternativ, durabil, sistem integrat de parcări în zona centrală, recuperarea spaţiilor publice, regenerarea urbană a cartierelor tradiţionale degradate şi dinamizarea activităţilor economice.

Potrivit PMB, realizarea acestor obiective ar avea ca efect creşterea calităţii vieţii locuitorilor zonei centrale şi ai întregului oraş şi sporirea atractivităţii pentru investitori şi turişti.

Recuperarea unei identităţi urbane pentru centru ar urma să se realizeze prin proiecte care să pună în valoare marea diversitate a spaţiilor urbane, a arhitecturii, a activităţilor din zona centrală.

„Astăzi, pentru mulţi bucureşteni, centrul istoric înseamnă doar zona Lipscani, ceea ce este o simplificare a istoriei. Dorim revitalizarea şi reconectarea zonelor cu caracter divers care constituie centrul Bucureştiului, de la Piaţa Victoriei la Parcul Carol, având în prim plan calitatea vieţii urbane pentru locuitorii oraşului, cât şi crearea unui brand pentru turişti şi investitori”, a precizat Oprescu.

Referitor la recuperarea zonei centrale de la sud de Dâmboviţa, iniţiatorii PIDU doresc să construiască poduri pietonale peste râu şi să reconstituie vechea Cale a Rahovei şi strada Uranus ca traseu cu prioritate pentru pietoni şi biciclişti, prin punerea în valoare a unor monumente istorice, precum şi prin proiecte sociale şi economice de revitalizare a zonei.

Traficul este o altă problemă majoră a centrului Bucureştiului iar reprezentanţii primăriei pornesc de la premisa că centrul nu trebuie să fie un loc de tranzit prin Bucureşti şi că, prin construcţia inelelor şi a centurii, s-ar putea reduce traficul auto din zona centrală.

„Propunem prioritizarea formelor de transport alternative, de decenii îmbrăţişate de oraşele europene: ameliorarea conexiunilor de transport în comun şi crearea unei reţele de străzi cu prioritate pentru biciclişti şi pietoni care să străbată centrul”, se arată în proiect.

Totodată, de propune şi un sistem de parcări cu management integrat de dimensiuni medii – până la 500 de locuri – conectate la nodurile de transport în comun şi la reţeaua de străzi cu prioritate pentru pietoni şi biciclişti.

Prin recuperarea spaţiilor publice se urmăreşte redarea locuitorilor oraşului spaţii publice, care în prezent sunt neprietenoase şi ocupate de maşini.

„Prin lărgiri de trotuare, reamenajarea de străzi cu prioritate pentru pietoni şi biciclişti şi refacerea de peste 20 de scuaruri şi pieţe, dorim să creăm spaţii publice prietenoase şi dinamice, cu un design de un înalt standard de calitate pentru deplasare, cât şi relaxare şi socializare. Pentru spaţiile publice majore, complexe, propunem în strategie organizarea de concursuri internaţionale care să aducă soluţii de reabilitare moderne, validate prin dezbateri publice”, se mai arată în proiect.

Dintre cele 48 de proiecte unele vizează regenerarea urbană a cartierelor tradiţionale degradate. Astfel, căi comerciale tradiţionale, precum Calea Moşilor, vechea Cale a Rahovei sau Calea Griviţei, care suferă acum de degradare accentuată a clădirilor, ar putea să intre într-un proces de regenerare urbană prin reabilitarea de monumente şi conversia acestora în centre comunitare social-culturale care să servească locuitorii, cât şi ateliere meşteşugăreşti, platforme de mici afaceri, pieţe, care să creeze locuri de muncă şi să stimuleze activitatea economică.

Pentru dinamizarea activităţilor economice se urmăreşte recondiţionarea unor clădiri istorice care să devină platforme de business şi incubatoare de afaceri.

„Se vor sprijini atât industriile creative moderne cât şi revitalizarea meşteşugurilor şi a comerţului în stil tradiţional prin recondiţionarea fizică a locurilor cu tradiţie în domeniu sau crearea unor noi structuri, precum o Curte a Meşteşugarilor. Crearea unui traseu cu prioritate pentru pietoni şi biciclişti va fi benefică pentru economia locală, întrucât va sprijini activităţile comerciale ale magazinelor, restaurantelor şi unităţilor de servicii”, mai prevede PIDU.