Planurile lui Trump cu Groenlanda şi cum vrea să creeze Super-SUA

Republicanul a declarat marţi că nu va exclude utilizarea de acţiuni militare sau economice pentru ca SUA să intre în posesia acestui teritoriu danez de peste mări după preluarea mandatului pe 20 ianuarie, surprinzându-i pe aliaţii europeni, care sunt îngrijoraţi în legătură cu menţinerea inviolabilităţii graniţelor într-un moment de volatilitate globală crescută, scrie Agerpres.

Deşi Trump a lansat pentru scurt timp posibilitatea de a obţine Groenlanda în timpul primului său mandat, comentariile sale recente subliniază că dorinţa sa este o ambiţie adânc înrădăcinată, şi nu o fantezie trecătoare.

O persoană informată despre discuţiile interne cu Trump a declarat pentru Reuters că este puţin probabil ca fostul dezvoltator imobiliar să folosească forţa militară pentru a obţine controlul asupra Groenlandei.

Cu toate acestea, Trump este serios în ceea ce priveşte utilizarea altor mijloace – cum ar fi aplicarea presiunii diplomatice sau economice asupra Danemarcei – pentru a obţine cea mai mare insulă din lume care nu este un continent, a spus sursa.

„Adevărata moştenire este când extinzi Statele Unite”, a spus persoana citată. „Literalmente, în 70 de ani, nu am adăugat nicio proprietate imobiliară în portofoliu. Vorbeşte mult despre asta”, a adăugat ea.

În 1959, două teritorii americane – Alaska şi Hawaii – au devenit al 49-lea şi al 50-lea state americane sub preşedintele republican Dwight Eisenhower.

Un alt asociat al lui Trump a povestit că a văzut o listă de priorităţi de politică externă întocmită de oficiali de top ai lui Trump după victoria sa în alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie. Una a ieşit imediat în evidenţă: „Cumpărarea Groenlandei”.

Trump a vorbit despre o potenţială achiziţie a Groenlandei ca despre pe un imperativ de securitate naţională.

Danemarca a răspuns la comentariile lui Trump spunând că Groenlanda nu este de vânzare. Danemarca controlează Groenlanda de sute de ani, deşi cei 57.000 de locuitori îşi guvernează acum propriile afaceri interne.

Consilierii lui Trump au spus că se aşteaptă la o schimbare a resurselor politicii externe a SUA şi a atenţiei către Americi sub noua administraţie. Trump este suspicios cu privire la influenţa chineză şi rusă în regiune, pe care o vede ca fiind în esenţă curtea din spate a Americii, au declarat doi consilieri ai preşedintelui ales, care au fost implicaţi în planificarea politicilor privind America Latină.

Cei trei actuali şi foşti asociaţi ai lui Trump, care sunt familiarizaţi cu gândirea sa, au spus că viitorul lider de la Casa Albă este, de asemenea, interesat de expansiunea teritorială ca mijloc de a crea o moştenire de durată care va fi amintită pentru generaţii.

În ultimele săptămâni, Trump a vorbit public despre preluarea Groenlandei şi a Canalului Panama şi absorbţia Canadei în Statele Unite.

„Fiecare decizie pe care o ia preşedintele Trump este în interesul Statelor Unite şi al poporului american”, a afirmat Karoline Leavitt, purtătoare de cuvânt a lui Trump, într-o declaraţie pentru Reuters. „Acesta este motivul pentru care preşedintele Trump a atras atenţia asupra preocupărilor legitime de securitate naţională şi economice în ceea ce priveşte Canada, Groenlanda şi Panama”, a adăugat ea.

Unul dintre eroii lui Trump – fostul preşedinte William McKinley, care a fost în funcţie din 1897 până la asasinarea sa din 1901 – a câştigat controlul asupra mai multor teritorii străine în timpul mandatului său, inclusiv Puerto Rico şi Hawaii.

Trump, care l-a lăudat frecvent pe McKinley în campanie pentru utilizarea tarifelor pe scară largă, a declarat în decembrie că intenţionează să redenumească Denali, numele indigenilor din Alaska pentru cel mai înalt munte din America de Nord, după cel de-al 25-lea preşedinte.

Explicând planurile fostului şi viitorului preşedinte în privinţa Groenlandei, un consilier al lui Trump a distribuit o postare pe reţelele de socializare cu o hartă a unor „super SUA”, care ar include Canada şi Statele Unite.

„Super SUA” ar înlătura, a susţinut el, influenţa rusă în Arctica, ce a devenit punctul central al competiţiei marilor puteri.

Groenlanda are, de asemenea, rezerve valoroase de petrol, gaze şi minerale şi este aproape de rutele maritime arctice. Aceste interese au devenit mai presante pentru factorii de decizie americani în ultimii ani, pe măsură ce Rusia şi China încearcă să-şi extindă influenţa în regiunea arctică.

Groenlanda, parte a NATO prin apartenenţa Danemarcei, are o semnificaţie strategică pentru armata americană şi pentru sistemul său de avertizare timpurie a rachetelor balistice, întrucât cea mai scurtă rută din Europa către America de Nord trece prin această insulă arctică. Este locul în care e amplasată cea mai nordică bază militară americană.

Nu este clar cum va reuşi Trump să obţină Groenlanda. Unii consilieri apropiaţi de tranziţie au discutat informal posibilitatea de a semna cu Groenlanda un Pact de Liberă Asociere, sau COFA, în cazul în care insula devine complet independentă de Danemarca, a relatat Reuters în decembrie.

În cadrul unui COFA, un tip de acord pe care Statele Unite îl au în prezent cu trei ţări insulare din Pacific, există un grad extrem de ridicat de integrare economică între SUA şi ţara străină relevantă, deşi respectiva ţară rămâne independentă.

Nu este clar dacă Trump este conştient de aceste eforturi.

Un fost consilier pentru securitate naţională al lui Trump la Casa Albă din 2017-2021 a spus că Trump a lansat pentru prima dată ideea de a cumpăra Groenlanda în 2017, iar apoi a devenit mai serios în 2019.

Acest lucru a dus la o serie de întâlniri la Casa Albă cu Trump, în care consilierii i-au oferit opţiuni despre cum să crească influenţa SUA asupra Groenlandei. Trump a fost respins public de Danemarca atunci când ambiţiile sale au devenit publice în relatări din mass-media americane, iar administraţia sa nu a luat în cele din urmă nicio măsură pentru a încerca să achiziţioneze acest teritoriu.

SUA au mai încercat să achiziţioneze Groenlanda de la Danemarca în trecut. Danemarca a respins în linişte o ofertă secretă a administraţiei preşedintelui Harry Truman de a achiziţiona Groenlanda pentru 100 de milioane de dolari în 1946.