Plasma poate salva unii dintre pacienţii care au boala COVID-19. Cine poate dona şi cine poate primi tratamentul cu plasmă – informaţii oficiale

23 04. 2020
coronavirus_covid_19__677644_45647300

În Monitorul Oficial din 22 aprilie a fost publicată metodologia pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea şi distribuţia plasmei de la donatorii vindecaţi de COVID-19 şi utilizarea ei pentru tratarea pacienţilor critici cu COVID-19 din secţiile ATI. Economica.net vă spune, pe larg, cine poate dona şi cine poate primi tratamentul cu plasma donată de pacienţii vindecaţi de COVID-19.

Cine poate dona plasmă pentru pacienţii critici, diagnosticaţi cu boala COVID-19?

Potenţialii donatori vor fi selectaţi dintre pacienţii care au fost internaţi pentru COVID-19, au fost confirmați prin test RT-PCR pozitiv că au această boală, au fost vindecaţi şi externaţi, în urma RT-PCR negativ.

Donarea de plasmă este voluntară şi neremunerată.

Paşii urmaţi de donatori şi spitale

Centrele de transfuzie sanguină vor contacta potenţialii donatori şi îi vor programa pentru consult, analize şi donare.

  • În acest sens, centrele de transfuzie sanguină vor încheia protocoale de colaborare cu spitalele care tratează pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19 pentru a identifica pacienţii vindecaţi de această boală, care sunt potenţiali donatori de plasmă, cu respectarea regulilor naționale și ale UE de protecție a datelor cu caracter personal.
  • Concret, spitalele vor furniza centrelor de transfuzie sanguină datele personale şi datele de contact ale pacienţilor eligibili, rezultatele testelor RT-PCR și/sau a testelor serologice, perioada internării şi data externării acestora.

Mai mult, şi pacienţii vindecaţi de COVID-19 pot contacta centrele de transfuzie sanguină dacă vor să doneze plasmă, fără să aştepte să fie contactaţi de centrele de transfuzie.

Când pot dona pacienţii vindecaţi de COVID-19?

Sunt eligibili pentru donare cei care întrunesc toate criteriile standard pentru donarea de sânge total sau plasmă, conform legislaţiei naționale. De asemenea,

  • donarea se va face la cel puţin 14 zile de la dispariţia completă a simptomelor şi cel puțin un test COVID-19 negativ RT-PCR;
  • intervalul între două donări de plasmă să fie de minimum două săptămâni;

Ce trebuie să mai ştie donatorii

– donatorii vor aduce la centrul de transfuzie biletul de externare din spital și rezultatele testelor RT-PCR şi, opțional, rezultatele testelor serologice pentru detecția anticorpilor anti_SARS-Cov-2 (calitativ sau cantitativ);

– donatorii vor semna consimțământului informat pentru intrarea în procedura de selecție pentru donarea de plasmă prin plasmafereză și/sau sânge total și pentru transmiterea codificată a datelor privind donarea în baza de date națională și europeană;

După donare urmează testarea componentelor sanguine obținute de la donator. 

Pentru calificarea biologică a componentelor sanguine se aplică protocolul de testare, conform legislației în vigoare şi algoritmului de testare elaborat de către Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională (INHT) pentru controlul biologic al donărilor de sânge și componentelor sanguine.

Dacă donatorul nu are un test serologic efectuat, plasma colectată se va testa pentru anticorpii specifici anti-SARS-CoV-2. Dacă anticorpii anti-SARS-CoV-2 nu pot fi determinați la data donării, se poate păstra un volum mic de plasmă convalescentă donată pentru determinarea titrului anticorpic la o dată ulterioară.

Centrele de transfuzie sanguină vor trimite la Institutul Naţional de Hematologie probele eligibile pentru a fi testate suplimentar astfel:

  • pentru virusurile transmisibile prin sânge: HIV, HBV, HCV;
  • testarea anticorpilor anti-HLA la donatorii cu antecedente de transfuzie de sânge și donatori de sex feminin care au avut sarcini, dacă acest test nu a putut fi efectuat în etapa de preselecție.

În urma testelor efectuate, Institutul Naţional de Hematologie transmite centrelor de transfuzie sanguină rezultatele care confirmă sau infirmă eligibilitatea plasmei proaspăt congelate pentru distribuție și administrare experimentală pentru pacienți diagnosticaţi cu COVID-19.
Centrele de transfuzie sanguină vor arhiva în serotecă mostre suplimentare ale plasmei donate pentru studii de referință.

Plasma donată e eligibilă. Ce urmează

Plasma de la donatorul vindecat de COVID-19 va fi distribuită de către centrele de transfuzie sanguină, la cererea spitalelor din județul respectiv. În cazul în care, la nivelul unui județ, centrul de transfuzie sanguină nu poate acoperi cererea, Institutul Naţional de Hematologie va solicita transferul de la un alt centru.

Plasma ajunge în spitale. Ce se întâmplă aici cu ea

Spitalele vor face o solicitare către Ministerul Sănătății pentru includerea secțiilor sau compartimentelor ATI în rețeaua de administrare monitorizată a plasmei la pacienții critici cu COVID-19. Solicitarea va fi avizată de Comisia de specialitate ATI a Ministerului Sănătății.
Comisia ATI a Ministerului Sănătății va furniza spitalelor protocolul de administrare a plasmei și monitorizare a evoluției pacienților, realizat în colaborare cu Societatea Română de ATI.

Care dintre pacienţii diagnosticaţi cu boala COVID-19 vor primi plasma

Plasma se va administra doar pacienților critici, confirmați cu boala COVID-19 (prin metoda RT-PCR), care au cel puţin 18 ani, care sunt de acord cu administrarea de plasmă, prin semnarea consimțământului informat, şi care întrunesc o serie de criterii, printre care se numără următoarele:

Spitalele care administrează tratament cu plasmă pentru pacienţii cu COVID-19 vor raporta Comisiei ATI a Ministerului Sănătății o serie de informații despre pacienţii care au primit tratament cu plasma donată de la cei vindecaţi de COVID-19, printre care se numără:

  • sexul, vârsta, comorbidități;
  • momentul administrării transfuziei;
  • evoluția clinică și biologică a pacienților;
  • orice reacții adverse grave sau evenimente legate eventual de transfuzie;
  • durata spitalizării – intervalul internare-externare/deces.

Datele referitoare la pacienţii care au primit tratament cu plasmă vor fi centralizate la nivelul Comisiei ATI, care le va înainta Ministerului Sănătății și INHT, în scopul raportării în baza de date a UE.

Notificările reacțiilor adverse severe ale primitorilor de plasmă, raportate de către spitale, se vor face conform legislației în vigoare, către centrele de transfuzie sanguină și Inspecția sanitară de stat.