Peste 6 milioane de oameni plătesc CASS, unii de mai multe ori, şi sunt solidari cu 10 milioane asiguraţi fără plata contribuţiei şi cu 3,6 milioane de neasiguraţi

Cu 16,4 milioane de asiguraţi la sănătate dintre care 6,1 milioane de oameni care contribuie efectiv la sănătate şi cu 3,6 milioane de neasiguraţi care beneficiază de pachet minim de servicii medicale, Fondul Sănătăţii se poate echilibra, îşi poate acoperi deficitul acumulat în cursul anului prin trei modalităţi: fie prin subvenţii mari virate de stat, după cum a procedat guvernul în anii trecuţi, fie prin împovărarea celor care plăteau deja CASS, după cum arată o parte dintre măsurile fiscale luate de guvern în 2023 cu efect şi astăzi (ne referim, în special, la includerea tichetelor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS), fie prin creşterea numărului de plătitori de CASS, arată analiza Economica.net.

16,4 milioane de oameni au fost asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate în 2023, potrivit datelor obţinute de Economica.net de la CNAS.

Dintre aceştia, au contribuit efectiv la sănătate 5,7 milioane de angajaţi prin plata CASS.

La 31 decembrie 2023 am avut 6,7 milioane de contracte de muncă active şi 5,7 milioane de salariaţi, potrivit răspunsului primit de Economica.net de la Inspecţia Muncii. Pentru limpiditate, precizăm că numărul contractelor de muncă e mai mare decât cel al angajaţilor fiindcă unii angajaţi au mai multe contracte de muncă.
În prezent, oamenilor care au mai multe contracte de muncă (CIM) li se reţine CASS pentru toate aceste contracte.

Reţinem aşadar că în 2023 angajaţii din România au plătit CASS pentru 6,7 milioane de contracte de muncă, arată analiza Economica.net pe baza datelor CNAS şi a celor primite de la Inspecţia Muncii.

Oamenii sănătoşi plătesc pentru cei bolnavi, conform principiul solidarităţii şi subsidiarităţii în colectarea şi utilizarea fondurilor, pe baza căruia funcţionează sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Asiguraţii la sănătate, cu sau fără plata contribuţiei, beneficiază de serviciile medicale cuprinse în pachetul de bază, indiferent dacă şi cât au cotizat la sănătate. Subliniem, de asemenea, că sistemul asigurărilor sociale de sănătate e construit pe principiul solidarităţii în constituirea şi utilizarea fondurilor: nu beneficiem de serviciile medicale condiţionaţi de valoarea contribuţiei plătite la sănătate, ci contribuim şi pentru cei care nu îşi pot permite să plătească CASS.

Puţin peste 394.000 de oameni au plătit CASS pentru veniturile extrasalariale în anul 2023, potrivit datelor obţinute exclusiv de Economica.net de la ANAF.

Pe lângă salariaţi, au mai contribuit la sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi o parte dintre oamenii care au avut venituri extrasalariale în 2023, a căror valoare cumulată a fost cel puţin egală cu 18.000 de lei pe an, echivalentul a şase salarii minime brute pe economie în vigoare în 2023.

394.250 de oameni au plătit CASS, prin intermediul declaraţiei unice, pentru veniturile extrasalariale, în 2023, arată datele obţinute de Economica.net de la ANAF.

În total, numărul celor care au plătit CASS e de 6,1 milioane de oameni în 2023, arată analiza realizată de Economica.net.

România a avut şi 3,6 milioane de oameni neasiguraţi la sănătate în 2023, potrivit datelor CNAS obţinute de Economica.net.

Ponderea numărului neasiguraţilor în numărul total al persoanelor înscrise la medicul de familie e de 18% în 2023 şi a scăzut uşor faţă de nivelul anului 2022, arată o analiză Economica.net pe baza datelor centralizate de CNAS.
În ultimii ani, CNAS a crescut numărul serviciilor medicale cuprinse în pachetul minimal de care pot beneficia neasiguraţii.

Ce e Fondul Sănătăţii şi de ce contează câţi oameni plătesc CASS

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din subvenţii şi din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Fondul Sănătăţii, din care e finanţat în mare măsură sistemul asigurărilor sociale de sănătate, acumulează deficit semnificativ în cursul fiecărui an, din cauza numărului mic de plătitori de CASS care susţin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, alături de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor care au obligaţia plăţii taxei clawback.

Exemplu

Reamintim că Fondul Sănătăţii a avut deficit de 3,37 de miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2023, arată analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Deficitul Fondului Sănătăţii e acoperit la finalul fiecărui an prin subvenţii de la stat

Subvenţiile statului au fost a doua sursă de venit la Fondul din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate în 2023, arată o analiză publicată de Economica.net.
FNUASS a încheiat anul 2023 cu deficit simbolic de 1.000 de lei, cu preţul unor subvenţii de peste 10 miliarde de lei virate de stat.

Important

Peste 1 miliard de lei din valoarea totală a subvenţiilor primite la Fondul Sănătăţii în 2023 sunt fonduri alocate FNUASS din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii pentru:

• asistenţă medicală primară prin centrele de permanenţă,
• acoperirea a 40% din compensarea medicamentelor cu 90% pentru unii dintre pensionarii cu pensii mici. (Compensarea cu 90% din prețul de referință al medicamentelor se suportă în proporţie 50% din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și, respectiv, de 40% de la bugetul de stat prin bugetul aprobat Ministerului Sănătății sub formă de transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate),
• servicii medicale, tratament şi medicație de care beneficiază personalul contractual din domeniul sanitar,
• serviciile de monitorizare a stării de sănătate a pacienților la medicul de familie,
• activitatea de testare de către medicii de familie pentru depistare infecției cu Sars-Cov-2,
• servicii medicale, materiale sanitare, medicamente şi dispozitive medicale, cuprinse în pachetul de servicii de bază, precum şi cele cuprinse în programele naţionale de sănătate curative, pentru cetăţenii din Ucraina,
• cuantumul alocaţiei de hrană în spitalele publice,
• vouchere de vacanţă ale angajaţilor din spitalele publice,
• medicamentele imunologice de care beneficiază unii dintre asiguraţi.
• serviciile medicale de care beneficiază neasiguraţii la medicul de familie.

FNUASS a încheiat anul 2022 în echilibru, însă cu preţul celor mai mari subvenţii pe care le-a primit din anul 2013 până în 2022, conform unei analize publicate de Economica.net.
Reamintim că în 2022 subvenţiile virate de stat la Fondul Sănătăţii au depăşit 11 miliarde de lei au fost cele mai mari pe care le-a primit Fondul din 2013 încoace, reiese din analiza Economica.net.

Scăderea valorii şi a ponderii subvenţiilor de la stat, virate la Fondul Sănătăţii, se poate face fie prin împovărarea celor care contribuie deja la sănătate, care dacă au mai multe categorii de venit şi surse de venit, plătesc CASS pentru majoritatea sau toate (nu insistăm asupra excepţiilor din Codul fiscal), fie prin obligarea categoriilor de persoane asigurate fără plata contribuţiei să contribuie şi ele la Fondul Sănătăţii.

Cea mai nepopulară măsură dintre cele trei amintite mai sus, care vizează creşterea numărului de plătitori de CASS din bazinul celor asiguraţi fără plata CASS, a intrat în vizorul guvernului doar parţial, prin eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din construcţii şi sectorul agricol, reiese din analiza Economica.net.

Reamintim succint deciziile guvernului care au condus la creşterea încasărilor din CASS în 2023

• Majorarea salariului minim brut pe economie cu 10% la 3.300 de lei începând cu 1 octombrie 2023.
• Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Aceasta e singura măsură guvernamentală care vizează creşterea numărului de plătitori de CASS din bazinul celor asiguraţi fără plata contribuţiei la sănătate.
• Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.

Cele mai importante decizii ale guvernului al căror efect direct e creşterea încăsărilor la sănătate în 2024 sunt următoarele:

• De la 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură reglementată prin Legea 296/2023.
• În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale) au intrat în baza de calcul al CASS, după cum Economica.net a anunţat în exclusivitate anul trecut. Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.

Precizări

Reamintim cum s-a stabilit valoarea CASS datorate pentru veniturile extrasalariale obţinute în 2023

Persoanele fizice au datorat contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile extrasalariale obţinute în 2023 dacă valoarea cumulată a veniturilor extrasalariale încasate în 2023 e cel puţin egală cu 18.000 de lei, echivalentul a şase salarii minime brute pe economie în vigoare în 2023.

Încadrarea în plafonul anual de cel puţin şase salarii minime brute se face prin cumularea veniturilor din activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală, veniturilor din asocierea cu o persoană juridică, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, veniturilor din investiţii şi veniturilor din alte surse.

CASS datorată pentru veniturile extrasalariale cumulate obţinute în 2023 e:

• 1.800 de lei pe an pentru veniturile extrasalariale totale cuprinse între 18.000 de lei inclusiv şi 36.000 de lei exclusiv în 2023.
• 3.600 de lei pe an pentru veniturile extrasalariale totale cuprinse între 36.000 de lei inclusiv şi 72.000 de lei exclusiv pe an.
• 7.200 de lei pe an pentru veniturile extrasalariale totale care sunt cel puţin egale cu 72.000 de lei în anul 2023, potrivit analizei Economica.net asupra Codului fiscal.

Subliniem că în cazul veniturilor extrasalariale obţinute în anul 2023, la stabilirea bazelor de calcul pentru CASS aferente plafoanelor în care se încadrează veniturile extrasalariale se cumulează veniturile din activităţi independente cu alte categorii de venituri extrasalariale, precum cele din drepturi de autor, din chirii, din investiţii, din alte surse.
Reamintim că persoanele care au venituri din drepturi de autor sunt scutite de la plata contribuţiilor sociale (CASS şi CAS) pentru aceste venituri dacă au şi contract de muncă.

Important

Încasările din CASS aferentă declaraţiei unice (veniturilor extrasalariale pentru care contribuabilul a plătit CASS) în 2023 s-au ridicat la 1,17 miliarde de lei, arată datele obţinute de Economica.net din execuţia FNUASS în 2023.