PMB a pus în dezbatere publică Strategia locală privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei

Proiectul conţine şi planul de implementare a strategiei, pentru perioada 2017 – 2020, documentul fiind elaborat sub coordonarea Direcţiei Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti, în colaborare cu entităţi publice şi private din domeniu.

Conform strategiei, în Bucureşti există puţine facilităţi pentru recuperarea şi integrarea în societate a copiilor cu dizabilităţi.

‘Primăria Municipiului Bucureşti va dezvolta un model integrat de centre de recuperare pentru aceşti copii, care să preia din modelele de bună practică existente atât la noi, cât şi în alte state europene şi care să conţină şi o componentă de tip respiro, care să permită părinţilor un scurt moment de răgaz din creşterea şi educarea copilului cu dizabilităţi, pentru rezolvarea unor situaţii urgente. În cadrul acestor centre de recuperare, abilitare şi reabilitare pentru copii şi tinerii cu dizabilităţi, se vor putea oferi servicii complexe, integrate de recuperare, kinetoterapie, hidroterapie, logopedie, consiliere psihologică/psihoterapie, terapie ocupaţională’, relevă proiectul.

Potrivit acestuia, în prezent, în Capitală funcţionează doar două centre care pot oferi servicii pentru 60 de copii din totalul de 1.000 diagnosticaţi cu autism în Bucureşti. Pe viitor se va urmări înfiinţarea de noi centre destinate terapiei specifice individuale de care are nevoie copilul cu autism.

Conform strategiei, în Bucureşti, există aproximativ 3.000 de copii ai căror părinţi nu reuşesc să găsească un loc într-o creşă sau o grădiniţă aproape de casă. PMB menţionează că dintre aceştia procentul celor care provin din categorii defavorizate este semnificativ mai mare.

‘Primăria va impulsiona construcţia şi extinderea de creşe, grădiniţe şi centre de zi, în special în cartierele aglomerate şi în zonele unde se stabilesc preponderent tinerele familii din Bucureşti, prin accesarea de fonduri europene’, indică strategia.

În ceea ce priveşte copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, strategia arată că mulţi dintre ei rămân în urmă cu şcoala, nu frecventează orele de curs, iar unii comit chiar fapte penale.

‘Pentru a diminua aceste situaţii negative (…) serviciile de specialitate ale Primăriei Generale şi de sector vor monitoriza acest fenomen prin crearea facilităţilor de tip comunicare online în spaţiile şi centrele comunitare municipale, precum şi sesiuni de consiliere psihologică şi de grup pentru antrenarea acestora în activităţi în vederea păstrării şi creşterii performanţelor lor şcolare’, se mai arată în proiect.

Deşi nu există statistici oficiale clare, profesioniştii din domeniul asistenţei sociale şi ONG-urile din domeniu estimează că există un număr semnificativ de copii de etnie romă care nu deţin acte de identitate şi care nu pot beneficia, astfel, de acces la servicii sociale sau la sistemul educaţional. În acest sens, este recomandată crearea unor echipe mixte de asistenţi sociali şi alţi specialişti pentru identificarea acestor copii şi facilitarea obţinerii actelor de identitate.

Strategia prevede totodată crearea unui sistem de servicii sociale pentru sprijinirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului, prin dezvoltarea şi modernizarea, până în 2020, a unor tipuri de servicii sociale pentru deprinderi de viaţă independentă, care există la nivelul DGASPC-urilor de sector, dar care trebuie diversificate, urmând să fie asigurată resursa umană necesară în acest scop.

‘PMB îşi propune înfiinţarea unui comitet local de monitorizare a accesibilizării Capitalei, care va reuni specialişti în domeniul urbanismului, construcţiilor, organizaţiilor specifice neguvernamentale, voluntarilor, inspectorilor sociali şi inspectorilor de stat în construcţii, pentru a implementa problemele de infrastructură ne-accesibilizată (ex: treceri de pietoni fără pante) şi se va asigura că toate lucrările noi de infrastructură vor avea facilităţi funcţionale’, se menţionează în proiect.

De asemenea, municipalitatea îşi propune înfiinţarea unui centru de sprijin pentru încadrarea pe piaţa muncii, la nivelul Capitalei, a persoanelor provenite din grupuri vulnerabile. Conform proiectului, trebuie încurajată participarea persoanelor cu dizabilităţi la activităţile cultural-sportive şi de petrecere a timpului liber în comunitate şi implicarea lor în procesul de luare a deciziilor care le privesc.

În ceea ce priveşte violenţa în familie, se propune derularea unei campanii permanente de conştientizare pentru femeile care se află în situaţii de violenţă domestică şi sexuală, pentru care PMB trebuie să continue dezvoltarea serviciilor sociale şi a măsurilor menite să le protejeze.

Este vizată, de asemenea, construcţia a trei noi centre de îngrijire pentru bătrâni, a căror finanţare ar putea fi susţinută prin parteneriate public-private. Persoanele vârstnice cu probleme de sănătate, dar cu o stare stabilă care le poate permite să locuiască în casele lor, pot activa în reţeaua de îngrijiri la domiciliu, care s-a îmbunătăţit în ultimii doi ani.

Conform datelor statistice prezentate în strategie, în 2016 în sistemul de protecţie socială, în Bucureşti, erau 3.058 copii, care beneficiau de servicii de tip familial (asistenţi maternali profesionişti, rude până la gradul IV şi alte familii/persoane), servicii rezidenţiale publice sau private. De asemenea, un număr de 682 de copii aveau părinţi plecaţi la muncă în străinătate. În perioada ianuarie – martie 2016 se aflau în Bucureşti 239 de copii abuzaţi, neglijaţi sau exploataţi. Totodată, în trimestrul I din 2016, Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de sector au comunicat un număr de 60 de copii ai străzii dintre care: 48 trăiesc în stradă cu familia, cinci trăiesc în stradă fără familie şi patru muncesc în stradă şi se reîntorc seara în familie.

În primul trimestru al anului 2016 în evidenţa DGASPC-urilor de sector se aflau 4.583 de copii cu dizabilităţi. Numărul total de adulţi cu dizabilităţi din Bucureşti era de 57.756, din care 57.201 beneficiari neinstituţionalizaţi şi 555 beneficiari instituţionalizaţi.

La sfârşitul lui 2015 existau 1.477 de minori care proveneau din familii cu venituri reduse şi erau beneficiari ai cantinelor sociale ale PMB.

În ceea ce priveşte violenţa în familie, în primul semestru al anului 2016 s-au înregistrat 17.019 fapte penale sesizate.

Totodată, conform datelor furnizate de instituţiile publice şi private, în Bucureşti există aproximativ 5.000 de persoane fără adăpost, care pot fi găsite în gări, scări de bloc, clădiri aflate în construcţie, maşini abandonate, canale.

În Bucureşti, la 31 martie 2016 erau înregistraţi 20.483 de şomeri (reprezentând o rată de 2,03%) dintre care 11.159 femei.