PNL şi USR au atacat la Curtea Constituţională legea Zamfir privind stabilirea impreviziunii la darea în plată
Proiectul pentru modificarea Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite a fost adoptat sptămâna trecută de Camera Deputaților. Potrivit prevederilor adoptate, sunt stabilite „trei situații certe de impreviziune” la plata creditului, între care și devalorizarea cu mai mult de 20% a monedei naționale în raport cu moneda în care a fost contractat creditul.
Cele „trei situații certe de impreviziune” stabilite sunt devalorizarea cu mai mult de 20% a monedei naționale în raport cu moneda în care a fost contractat creditul; creșterea cu mai mult de 20% a gradului de îndatorare în raport cu cel luat în considerare la acordarea creditului, şi stabilirea condiţiilor în care un judecător poate decide apariţia unor dezechilibre în contractele de împrumut. Debitorul a fost executat silit prin vânzarea imobilului cu destinaţia de locuinţă şi în alte cazuri care relevă un dezechilibru contractual. În aceste situaţii revine părţilor obligaţia de a renegocia contractul, iar renegocierea trebuie să fie una efectivă prin raportare la noua realitate. Adaptarea contractului, pe parcursul executării sale, la noua realitate intervenită, echivalează cu menţinerea utilităţii sociale a contractului, mai precis permite executarea în continuare a contractului prin reechilibrarea prestaţiilor.
Impreviziunea este prezumată în favoarea consumatorului, care formulează o notificare. În verificarea condiţiei privind impreviziunea, se va da prevalenţă stării de criză a contractului şi prezumţiei de dezechilibru. Soluţia revizuirii judiciare a contractului în vederea echilibrării şi continuării sale este prioritară faţă de soluţia încetării contractului, care va fi dispusă doar în cazul unei imposibilităţi vădite a continuării sale, se mai arată în proiectul de lege.
De asemenea, pe perioada notificării, precum şi pe perioada soluţionării cererilor este interzisă înscrierea în Biroul de credit sau în alte baze de date negative cu privire la debitorii riscanţi sau rău-platnici, a debitorului care a efectuat notificarea, indiferent dacă înscrierea ar fi efectuată din iniţiativa creditorului sau a unei autorităţi centrale sau locale. În plus, atât ratele, cât şi dobânzile şi penalităţile vor putea fi pretinse de la debitor doar dacă creditorul probează că acesta a fost de rea credinţă. Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.
Actul normativ merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare după ce a fost votat în plenul parlamentului.