Anexa Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) arată că în România este absolut necesară o revizuire generală a cadrului fiscal pentru a îmbunătăţi colectarea taxelor şi impozitelor. „Prin revizuirea cadrului fiscal se urmărește, de asemenea, extinderea impozitării ecologice, inclusiv ca măsură de însoțire pentru componentele de transport durabil și energie. Prin această reformă, legislaţia fiscală românească este supusă unei analize amănunţite, cu asistenţa tehnică furnizată de o instituție independentă în special în domeniul impozitelor şi contribuţiilor sociale datorate pe veniturile obţinute de persoane fizice, al impozitului pe profit (inclusiv în ceea ce privește regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări), al impozitului pe proprietate (care sunt impozite locale) și al impozitelor verzi”, arată anexa PNRR aprobată de Bruxelles şi publicată de Guvern.
În completarea acestei şi pentru a explica necesarul modificării legislative impuse de Comisia Europeană, Gabriel Biriş arată că, la ora actuală doar 5% din companiile din România, inclusiv cele care raportează pierderi, mai plătesc impozit pe profit.
„Din 600.000 de companii active, doar 28.000 de societăţi mai sunt plătitoare de impozit pe profit. Şi în cele 28.000 intră şi companiile care raportează pierderi. De ce s-a întâmplat acest lucru? Pentru că s-a schimbat legislaţia privind impozitul pe cifra de afaceri la microîntreprinderi, ridicându-se pragul de la 100.000 de euro cifra de afaceri la un milion de euro. Există business-uri care se pot fragmenta foarte uşor pentru a se îndeplini aceste condiţii şi a se evita plata CASS şi CAS. De asemenea, angajaţii care au trecut pe PFA sau drepturi de autor în conformitate cu legislaţia din 2018 plătesc contribuţiile de sănătate la valoarea salariului minim pe economie. Aceste lucruri trebuie să se schimbe”, a precizat Gabriel Biriş, arătând că recomandările Comisiei Europene pentru implementarea PNRR reprezintă mai degrabă o lărgire a bazei de impozitare decât o scumpire a taxelor şi impozitelor.
Un alt capitol din Codul Fiscal care va fi modificat de PNRR este reprezentat de eliminarea scutirilor la impozitul pe venit sau CAS. Și aici intră categoria angajaţilor din construcţii şi din producţia de materiale de construcţii, IT-iştii din firmele producătoare de softuri (doar cei care scriu/produc coduri), precum şi angajaţii sezonieri din HORECA, mai exact angajaţii de pe Litoral.
Obiectivele specifice ale acestei reforme cerute de Comisia Europeană sunt: „îmbunătăţirea structurii veniturilor fiscale; creșterea ponderii veniturilor fiscale în PIB cu 0,5 puncte procentuale până în 2025, comparativ cu 2019; – eliminarea distorsiunilor şi a lacunelor din sistemul fiscal care le permit contribuabililor să își minimizeze impozitele (subminând astfel caracterul echitabil al sistemului), în special impozitul pe venit şi contribuţiile sociale; simplificarea normelor fiscale pentru a facilita conformarea fiscală şi administrarea impozitelor, precum şi eliminarea scutirilor şi a tratamentelor preferenţiale; eficientizarea sistemului fiscal și asigurarea unei distribuții mai echitabile a sarcinii fiscale; modificarea impozitului pe proprietate, inclusiv, în special, prin încurajarea impunerii cu titlu gratuit a cotelor de către autoritățile locale în limitele definite la nivel central și prin estimarea bazei de impozitare cât mai aproape posibil de valoarea de piață a proprietății. Implementarea acestei reforme va fi finalizată până la 31 martie 2025 și se bazează pe o singură investiție”.