PNRR poate ajuta echilibrarea bugetului public către un deficit în jur de 3% din PIB în 2024 – raport
„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi fondurile europene (Cadrul Financiar Multianual) au un rol excepţional pentru România din câteva perspective: macroeconomică, întrucât ajută corecţia deficitului bugetar, poate atenua impactul contracţionist şi poate (prin reforme structurale şi investiţii publice de calitate) influenţa pozitiv evoluţia PIB pe termen mediu; structurală, PNRR înseamnă, în esenţă, politică industrială cu impuls major din exterior, prin condiţii legate de ‘greening’ (înverzire) şi digitalizare, politică publică cu accent pe sănătate şi educaţie, dezvoltarea infrastructurii; transformaţională, cu bătaie lungă: pentru a combate efectele nefaste ale schimbării de climă şi declinul demografic. PNRR şi CFM (bugetul UE pe termen lung) pot duce investiţiile publice (ce includ resurse europene) în PIB de la circa 5% în medie cum sunt prevăzute acum în strategia fiscal bugetară la 7-8% din PIB în următorii ani. PNRR poate ajuta echilibrarea bugetului public către un deficit în jur de 3% din PIB în 2024 – prin susţinerea cererii şi ofertei interne (aspect neglijat adesea în analize)”, se precizează în raport.
Privind nevoia de venituri bugetare superioare, raportul menţionează că este o eroare să se judece alocările pentru educaţie şi sănătate în raport cu ponderea într-un buget public ce are venituri fiscale (ce includ contribuţiile) foarte joase – actualmente în jur de 27% din PIB în România, faţă de o medie de peste 40% din PIB în UE; corect este să fie considerate ca procente în PIB.
„Dacă nu vom avea un buget public mai robust vom rămâne o ţară subdezvoltată în UE, cu mari discrepanţe şi inegalităţi, cu incapacitate cronică de a face faţă la şocuri adverse majore, la provocările viitorului. Tranziţia verde (decarbonizarea) va fi extrem de complicată; vor fi perdanţi şi de aceea se discută despre venit minim garantat în UE şi de nevoia de a avea bugete publice mai robuste; multe firme vor avea mari dificultăţi să se adapteze. Societăţile cu grad de solidaritate scăzut vor suferi mai mult. Şi din această perspectivă se cuvine să judecam regimul fiscal din România, care nu asigură venituri bugetare suficiente”, se spune în document.
Raportul subliniază aspecte esenţiale privind concretizarea PNRR. În primul rând, planul european NGEU de 750 miliarde euro nu este doar pentru redresarea pandemică, ci şi pentru asigurarea rezilienţei zonei euro şi a UE.
„Există o logică nouă de abordare a politicilor de redresare şi rezilienţă coordonată cu obiectivele şi proiectele de reforme structurale din Recomandările Specifice de Ţară (RSŢ) şi cele finanţate prin bugetul UE. În al doilea rând, un PNRR eligibil implică respectarea unor condiţionalităţi referitoare la: domeniile eligibile (tranziţia verde (37%), transformare digitală (20%), creştere durabilă şi favorabilă incluziunii, coeziunea socială şi teritorială, sănătate, politici pentru copii şi tineri); regulile de finanţare suficient de clare încât să prevină, detecteze şi corecteze corupţia, frauda, conflictele de interese, să protejeze securitatea cibernetică naţională şi a UE, să nu finanţeze cheltuieli curente şi să respecte principiul statului de drept. În al treilea rând, proiectele din PNRR trebuie implementate în regim de urgenţă, ceea ce oferă un triplu avantaj: simplificarea şi transparentizarea legislaţiei naţionale, disciplinarea şi coordonarea politicilor naţionale şi implementarea rapidă, pentru a livra rezultate vizibile societăţii. Pentru proiecte nefinalizate se instituie obligativitatea să se restituie banii alocaţi pentru contractele neatribuite până în 2023 şi nerecepţionate până în 2026. Pentru un PNRR respins se poate apela la asistenţă tehnică”, se pecizează în raport.
De asemenea, raportul remarcă agrobusiness-ul drept un sector strategic, subliniază că industria agroalimentară priveşte securitatea naţională.
„Trebuie să existe un regim de reglementare specială privind pământul agricol, care este un activ de mare valoare, aşa cum sunt şi resursele de apă. Un regim special are menirea de a face ca aceste resurse să confere robusteţe economiei autohtone. Situaţia industriei agroalimentare a fost o tema de analiză pentru Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială pornindu-se de la dezechilibre comerciale, externe, mari în acest domeniu (CNSM, 2020). România are un potenţial mult subvalorificat in acest domeniu, în timp ce schimbările de climă vor revela tot mai mult pământul arabil, resursele de apă, ca active de mare valoare”, se spune în document.
Conform sursei citate, băncile, instituţiile financiare nonbancare (IFN) şi fondurile de garantare a creditelor ar putea ajuta mai mult firmele din sectorul agroalimentar să creeze valoare adăugată superioară. Politica agricolă va sprijini probabil mai mult acest sector. Probabil şi Politica Agricolă Comună (PAC), la nivelul UE, va fi influenţată de schimbările de climă. Este de remarcat că în timp ce creditarea agriculturii a crescut (cu 40% a volumului creditului bancar) între 2015-2020, creditarea industriei alimentare a scăzut (cu 2%, în acelaşi interval). Mai mult, în ambele sectoare, finanţarea a fost acordată preponderent pentru nevoi de trezorerie, creditarea proiectelor de investiţii fiind minoritară şi în scădere accentuată pentru firmele din industria alimentară (CNSM, 2020).
„Statul trebuie să menţină controlul unor companii de importanţă strategică; listarea la Bursă are menirea să amelioreze managementul companiilor. Dar nu trebuie să se aştepte listarea pentru a îmbunătăţi managementul acestor companii. Este de dorit grăbirea formării Băncii de Dezvoltare. O prezenţă mai activă a băncilor autohtone în economie este dezirabilă, dar trebuie să fie susţinută de un management corespunzător”, se spune în document.
Realizatorii acestui număr al Raportului Euromonitor menţionează că are câteva mesaje principale, primul fiind că existenţa vaccinurilor şi procesul de vaccinare dau speranţe că izbânda în războiul cu virusul COVID-19 nu este departe. Dar lupta contra pandemiei continuă, fiindcă există noi tulpini ale virusului şi efortul de combatere trebuie să fie pe plan global.
Al doilea mesaj este că redresarea economică este în desfăşurare peste tot în Europa, dar neuniformă şi cu diferenţe sectoriale majore, în timp ce pandemia îşi pune pecetea şi pe anul 2021. Viteza ratei de vaccinare contează mult pentru redresare, se menţionează în document.
În al treilea rând, este perspectiva punerii în acţiune a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care poate ajuta economia din mai multe perspective: susţinere în perioada de corecţie macroeconomică, de transformare prin stimularea „înverzirii” şi digitalizării, de trecere la o paradigmă de dezvoltare care priveşte spre viitor. Se poate vorbi de un nou „ciclu investiţional” cu impuls puternic prin bugetul public. În fine, corecţia macroeconomică începe în acest an, debutul fiind amânat în 2020 din cauza pandemiei. Începerea corecţiei macroeconomice pune într-o lumină favorabilă ratingul României, fapt ilustrat de recenta evaluare de către Standard and Poor’s (16 aprilie).
Raportul a fost întocmit de o echipă condusă de academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.