În opinia expertului german, preşedintele rus Vladimir Putin şi-ar dori să intre în istorie ca ‘lider al Eurasiei’ şi cel care a reîntregit teritoriul Rusiei. În acest scop, el reînvie doctrina imperială, bazată, pe de o parte, pe ‘doctrina Brejnev’, când unor state mai mici, care intră în sfera de interese a Rusiei, le este refuzată suveranitatea deplină, aşa cum este cazul Ucrainei şi Republicii Moldova. Pe de altă parte, Putin face apel la grandoarea prerevoluţionară a Imperiului ţarist.
La un an de la anexarea Crimeii, Rusia lui Putin duce ‘războaie agresive informaţionale, între altele, mult mai perfide decât propaganda sovietică’, care reuşesc să influenţeze opinia cetăţeanului mediu german, pregătit să trateze cel puţin cu înţelegere faptul că Rusia luptă ‘contra fascismului’ în Ucraina. Moscova consideră că schimbarea de regim de la Kiev în iarna anului trecut a fost o lovitură de stat, taxându-i drept ‘fascişti’ pe noii lideri ucraineni, din cauza numărului mare de formaţiuni naţionaliste participante la mişcarea de contestare a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici.
Nu doar germanii ‘ar trebui să înţeleagă’ Rusia, ci şi ruşii înşişi, dintre care majoritatea este orbită de ceva asemănător ‘complexului de la Versailles’, care a condus spre nazism Germania în anii 1930.
‘Toate analogiile istorice directe sunt false’, spune Gerd Koenen. Cu toate acestea, în opinia sa, se poate compara ‘isteria germană din perioada dintre cele două războaie mondiale’ cu ideile lui Putin despre ruşi ca ‘naţiunea cea mai divizată din lume’ şi necesitatea salvării valorilor tradiţionale ale ‘lumii ruse’ de ameninţarea externă care ar veni dinspre Occident.
Rusia -un fel de ‘emirat cu rachete strategice’ – spre deosebire de URSS şi de o altă putere mondială, China – ‘nu dispune de o bază industrială civilă cu resurse tehnologice şi ştiinţifice adecvate’ şi suferă de pe urma unei ‘spirale demografice descendente’, mai spune istoricul german, citat de agenţia ucraineană de presă.