Politicienii europeni au ajuns la un acord privind reforma Politicii Agricole Comune
„Sunt foarte mulţumit de acest acord, care dă o nouă orientare politicii agricole comune (…) Acest acord va conduce la schimbări profunde: plăţi directe mai echitabile, cu banii orientaţi mai ales acolo unde este neapărată nevoie de ei”, a afirmat joi comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, într-o conferinţă de presă la Bruxelles.
El a subliniat că această reformă a fost promovată şi pregătită încă din 2010 şi vizează şi consolidarea poziţiei agricultorilor în cadrul lanţului alimentar şi asigurarea unei mai mari eficacităţi şi transparenţe a PAC.
„Aceste decizii constituie un răspuns ferm al UE în faţa provocărilor legate de securitatea alimentară, schimbările climatice, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale”, a apreciat Cioloş, care va efectua vineri o vizită la Bucureşti, unde va prezenta reforma PAC într-o întâlnire cu parlamentarii români din comisiile de agricultură, dar şi într-o conferinţă de presă.
Potrivit obiectivului convergenţei vizat de reformă, repartizarea bugetului PAC va garanta faptul că niciun stat membru nu primeşte mai puţin de 75% din media la nivel de Uniune, până în 2019. De asemenea, la nivelul statelor membre sau al regiunilor, se vor reduce decalajele dintre valorile sprijinului acordat exploataţiilor: ajutorul la hectar nu va putea coborî sub cota de 60% din media ajutoarelor plătite până în 2019 într-o anumită zonă administrativă sau agronomică.
Totodată, statele membre vor putea acorda ajutoare mai mari pentru „primele hectare” ale unei exploataţii, pentru a oferi un sprijin sporit structurilor mici şi mijlocii. Pentru noile state membre, mecanismul SAPS (plata unică pe suprafaţă) va putea fi prelungit până în 2020.
Statele membre vor putea acorda şi un sprijin mai consistent zonelor defavorizate. Vor putea fi alocate plăţi cuplate unui număr limitat de producţii, cu o cuplare specifică de 2% pentru proteinele vegetale, pentru reducerea dependenţei UE de importurile din acest domeniu.
În privinţa reformei plăţilor directe se are în vedere şi ca numai agricultorii activi să beneficieze de un ajutor pentru venit, iar instalarea tinerilor în agricultură va fi încurajată, prin instituirea unui ajutor suplimentar de 25% pe durata primilor 5 ani, care se va aplica în toate statele membre.
O schemă de ajutoare simplificată pentru micii agricultori va fi pusă la dispoziţia statelor membre care doresc acest lucru.
Un alt obiectiv este consolidarea poziţiei agricultorilor, organizaţiile acestora urmând să fie încurajate, iar pentru anumite sectoare (lapte, carne de vită şi mânzat, ulei de măsline, cereale) se vor institui norme specifice în materie de dreptul concurenţei.
Cotele de zahăr vor fi eliminate în 2017, consolidându-se în acelaşi timp organizarea sectorului, cu ajutorul unor contracte şi acorduri interprofesionale obligatorii.
Sistemul drepturilor de plantare din sectorul vitivinicol va fi înlocuit, începând din 2016, de un mecanism dinamic de gestionare a autorizaţiilor de plantare implicând mai mult organizaţiile profesionale, care va fi aplicabil până 2030, cu o limită de plantare stabilită la 1% din vie pe an.
În cadrul programelor de dezvoltare rurală, statele membre vor putea încuraja agricultorii să participe la mecanisme de prevenire a riscurilor (asigurări de venituri, fonduri mutuale) şi vor putea elabora subprograme pentru filierele care se confruntă cu dificultăţi specifice.
Totodată, între 2014 şi 2020 vor fi investiţi peste 100 de miliarde euro într-un efort de a ajuta agricultura să răspundă provocărilor din domeniile calităţii solului şi a apei, biodiversităţii şi schimbărilor climatic. Astfel, 30% din plăţile directe vor fi legate de respectarea celor trei practici agricole benefice pentru mediu: diversificarea culturilor, menţinerea pajişilor permanente ş conservarea a 5% şi apoi a 7% din zonele de interes ecologic, începând din 2018 sau de alte măsuri considerante cel puţin echivalente din punctul de vedere al beneficiilor pentru mediu.
Cel puţin 30% din bugetul programelor de dezvoltare rurală vor trebui alocate unor măsuri de agromediu, sprijinirii agriculturii ecologice sau unor proiecte legate de investiţii sau măsuri de inovare în favoarea mediului.
Reforma îşi mai propune şi dublarea mijloacelor de sprijinire a cercetării, inovării şi schimbului de cunoştine vor fi dublate.
Toate elementele reformei se vor aplica de la 1 ianuarie 2014, cu excepţia noii structuri a plăţilor directe (plăţi „verzi”, sprijin suplimentar pentru tineri etc.), care va intra în vigoare începând din 2015, pentru a da timp statelor membre să-i informeze pe agricultori în legătură cu noile măsuri şi să-şi adapteze sistemele informatice.