Polonezii, cehii şi maghiarii au băgat peste două miliarde de euro în România și nu se opresc. Sume importante în producție, retail sau fotbal

Investitorii polonezi, de exemplu, au investit circa 500 de milioane de euro în România, prin firme precum Maspex (care deține brandul de sucuri Tymbark), Ciech Soda (fostele Uzine Sodice Govora), Cersanit (producător de obiecte sanitare), Porta Doors (producător de uși), Barlinek (producător de pardoseli și parchet din lemn) și Can Pack (producător de ambalaje), care au creat împreună, de la intrarea pe piață din România, circa 3.000 de locuri de muncă.

În cazul Ciech Soda, lucrurile sunt destul de complicate, polonezii fiind obligați să pună în stand by singura fabrică de sodă din România din 18 septembrie 2019, după ce prețul aburului industrial solicitat de CET Govora la ultima sa ofertă, din septembrie 2019, a fost cu peste 75% mai mare decât în contractul anterior. Asta în condițiile în care Ciech Soda România a înregistrat deja pierderi de 500 de milioane de lei din 2006, de când operează fabrica de la Râmnicu Vâlcea.

Chiar și așa, polonezii sunt deciși să-și facă propria unitate de producție de energie electrică și termică la Vâlcea, cu o capacitate semnificativă și care va costa 200 de milioane de euro. Chiar și singuri, dacă nu reușesc în parteneriat cu autoritățile locale și cu Chimcomplex.

Un alt investitor de marcă e fondul polonez de investiţii Enterprise Investors care mai deţine în portofoliul său doar un singur business în România, grupul Noriel, cu activităţi în retailul, producţia şi distribuţia de jucării, în condiţiile în care a vândut producătorul de materiale de construcţii Macon într-una dintre cele mai importante mutări din 2017.

În 2018, erau peste 1.000 de companii cu capital polonez în România, iar polonezii exportau, printre altele, pe piața românească mașini, mâncare semipreparată, băuturi alcoolice și nonalcoolice, produse din plastic și din cauciuc.

Problema României în relaţie cu Polonia este deficitul comercial de peste două miliarde de euro anual, întâlnit, de altfel, în relaţia comercială cu majoritatea ţărilor vecine.

Investiții cehe în România

Şi cehii au multe investiţii în România, cifrate la circa 1,4 miliarde de euro acum doi ani, iar deficitul comercial e mai mic, de circa 500 de milioane de euro. Din punctul de vedere al investiţiilor, cehii sunt mult mai prezenți în România decât românii în Cehia.

De altfel, cel mai bogat ceh, Petr Kellner, a avut primul contact cu România în 2006, înainte să intrăm în Uniunea Europeană.

Kellner a reuşit să intre în acţionariatul băncii Romexterra, controlată pe atunci de Sorin Ovidiu Vântu indirect prin Liviu Luca, iar compania sa, PPF Investment, a lansat în nume propriu şi pentru alţi investitori independenţi, o ofertă pentru preluarea pachetului integral (100%) al acţiunilor Băncii Romexterra, dar a eşuat, iar cehii s-au retras.

Ulterior, PPF Group, deținut de Petr Kellner, a cumpărat în România Crystal Tower din București, unde se afla sediul central al ING Bank şi proiectul office Metropolis. Conform informațiilor publicate de către PPF, fondul de investiţii ceh deţine pe piaţa din România operațiuni pe piața imobiliară prin PPF Real Estate Holding şi pe piața de comerț electronic prin intermediul Mall Group.

Dar, PPF Group are un istoric de tranzacții semnificativ pe piața locală, printre investițiile sale anterioare numărându-se lanțul de hoteluri Continental, respectiv rețeaua de distribuție de gaze Gaz Sud, unde este acționar un fond subsidiar, Emma Capital, care este deținut de un partener al lui Kellner, Jiri Smejc, potrivit relatărilor din presă. Iar o altă companie din grupul deținut de Kellner, a cumpărat cu circa 2,1 miliarde  şi gigantul media CME, care deţine şi televiziunea românească Pro TV.

În 2017, an propice pentru investitori, A & D Pharma, liderul pieţei locale de profil, a intrat în portofoliul fondului de investiţii ceh Penta Investment, într-o tranzacție evaluată la 350-400 milioane de euro, sumă prin care care cehii au preluat liderul pieţei de distribuţie farma Mediplus şi lanţul de farmacii Sensiblu împreună cu brandul secundar Punkt.

Un alt om de afaceri ceh, Daniel Kretinsky, care deține Compari.ro și posturile de radio Europa FM, Virgin Radio şi Vibe FM, preluate de la grupul francez Lagardere de Czech Media Invest. Grupul ceh e deţinut de Patrik Tkac şi Daniel Kretinsky, și are afaceri inclusiv în  domeniile financiar-bancare şi energetic din Europa Centrală. Holdingul a înfiinţat, în 2009, şi unul dintre cele mai mari grupuri energetice din Europa Centrală, EPH, al cărei acţionar majoritar este acelaşi partener al lui Patrik Tkac din domeniul media, Daniel Kretinsky.

De altfel, Cehia, o țară cu o suprafaţă de trei ori mai mică decât a României şi cu o populaţie de două ori mai puţin numeroasă, se afla la finalul anului trecut pe locul al zecelea în clasamentul investitorilor străini după valoarea capitalului subcris în companiile locale. Cu toate acestea, dintre marile companii cehe, doar CEZ e activ pe piața energiei din România. În total, potrivit ONRC, sunt peste 1.000 de companii cu capital ceh în România.

Maghiarii, de la Mol, la investițiile în fotbalul românesc

Relațiile mai degrabă ezitante dintre România și Ungaria nu au împiedicat comerțul și afacerile, până la urmă câștigul financiar e mai important decât orice mentalitate de secol XVIII sau XIX, iar relațiile de business dintre cele două țări se dezvoltă în fiecare an.

Cel mai mare investitor maghiar în România rămâne compania energetică Mol, care a cumpărat în două etape (încă din 2003-2004) rețeaua de benzinării Shell, valoarea cumulată a tranzacției ajungând la aproximativ 90 milioane de dolari, iar grupul maghiar intenționează să investească încă o sută de milioane de dolari în dezvoltarea rețelei sale de pe piață locală. 

Un alt mare investitor pe piața imobiliară de data aceasta este grupul Trigranit, care, însă, s-a retras de pe piață din cauza crizei, dar și a eternei birocrații, după ce a dezvoltat, printre altele, mallul Polus Cluj-Napoca, vândut cu circa 200 de milioane de euro către Immofinanz și devenit Vivo!, dar a și pierdut bani și ani buni încercât să dezvolte Esplanada, proiectul de un miliard de euro din București.

Mai mult, statul maghiar susține construcția unei căi ferate de mare viteză între Budapesta și Cluj-Napoca, iar compania maghiară National Infrastructure Development (NIF) a lansat o licitaţie pentru întocmirea studiului de fezabilitate necesar realizării liniei ferate de mare viteză Budapesta – Cluj Napoca. Dacă va fi realizată, trenurile vor circula pe această linie cu peste 250 de kilometri la oră.

Și, deoarece maghiarii au văzut un potențial uriaș pentru fotbaliștii din zonă, pe care vor să-i ajute, echipele Sepsi Sf. Gheorghe și Csikszereda au primit câte 3,2 milioane de euro din partea guvernului Viktor Orban, iar Ungaria a investit în fotbalul din zonele locuite de maghiari în România aproximativ 20 de milioane de euro în ultimii ani. Mai mult, Guvernul din Ungaria va investi 8 milioane de euro în fotbalul din România. Oficialii de la Budapesta vor să construiască, în apropiere de Oradea, o academie pe modelul celei a lui Gheorghe Hagi de la Viitorul.

De asemenea, investițiile ungurilor continuă și în zona startup-urilor. Un grup de antreprenori unguri a lansat Oktogon Ventures, un fond de 20 de milioane de euro care vrea să acorde investiții startup-urilor din opt țări est-europene, printre care și România.

În fine, printre multiplele investiții maghiare în România se află și achiziția de către Mészáros Lőrinc, prin firma Talentis Agro Zrt. a Farmland Development SRL din România, înregistrată la Marghita (județul Bihor), care are în proprietate un total de 1.290 hectare de terenuri agricole. 

Firma Farmland Development SRL a fost cumpărată de compania lui Mészáros Lőrinc cu 8,35 milioane de euro de la compania olandeză Van Den Heerik Agricola (cu un capital de 5,2 milioane de euro).

În România, afaceristul considerat mâna dreaptă a lui Viktor Orban mai are și afaceri în mass-media fiind, potrivit portalului specialarad.ro, fiind patronul Inform Media (compania-mamă a Aradon.ro / Jurnal Arădean, Tion.ro, Bihon.ro).

Ce e interesant e că antreprenorii români sunt mult mai puțini activi în exterior decât cei străini. Cu excepția magazinelor online ale eMag extinse și în Polonia, Ungaria și Bulgaria, și a fabricii Terasteel deschisă de Dorel Goia în Serbia, pentru a completa capacitatea de producție din România, antreprenorii români, nu au o prezența pregnantă pe piețele externe, cu excepția exportatorilor, atâția câți sunt.