Poluarea cu particule fine e destul de gravă în Europa. În România, cel mai rău stau Iași, Ploiești, București și Cluj-Napoca

La nivelul UE, două orașe din Suedia au aerul cel mai curat, Uppsala și Umea, iar cel mai rău stau două localități unde concentrația este de peste șase ori mai mare decât în localitățile cu aer super-curat din clasament. Orașele din UE cu cel mai rău aer sunt Slavonski Brod (Croația) și Nowy Sacz (Polonia). Foarte rău stau trei orașe italiene: Cremona, Vicenza și Padova.

Precum în alte țări din estul și centrul Europei, și în România nivelul poluării a scăzut într-o serie de mici orașe care până în anii 90 găzduiau uzine din industria grea, combinate și fabrici mari care, fie s-au închis, fie și-au redus activitatea, fie sunt încă importante, dar au investit în tehnologii de reducere a emisiilor.

Bucureștiul este printre cele mai poluate capitale europene, fiind depășit la concentrația medie anuală de particule fine (PM2.5) de Sarajevo, Skopje, Belgrad, Atena și Tirana, arată datele statista.com.

Un studiu îngrijorător privind poluarea

În toamna lui 2023, The Guardian publica o investigație de mediu în care includea și țări non-UE, iar concluzia era că 98% dintre europeni respiră aer puternic poluat, care le afectează sănătatea.

Investigația se baza pe date colectate de la peste 1.400 de stații de măsurare, date compilate de cercetători din Utrecht, Olanda. Concluzia era că suntem în fața unei „crize sanitare serioase” din cauză că aproape toți locuitorii de pe continent respiră aer cu nivel ridicat de poluanți.

Țara europeană cu cel mai poluat aer este Macedonia de Nord, iar regiunea de pe continent care stă cel mai rău este Europa de Est. În topul țărilor, Serbia se plasează în apropierea Macedoniei de Nord, alături de România și Albania. Indicatorul luat în calcul era tot legat de particulele fine. O mențiune specială se face pentru regiunea râului Po din Italia și pentru alte zone de nordul acestei țări, unde concentrația de particule dăunătoare era de câteva ori peste nivelul considerat sigur de către OMS.

Poluarea este o mare problemă (și) iarna, fiindcă la temperaturi scăzute, poluanţii se dispersează mai lent şi, în plus, calitatea aerului este afectată de emisiile poluante rezultate în urma încălzirii locuinţelor.

Garda Națională de Mediu anunța pe 13 decembrie că a dat amenzi de peste 1,1 milioane de lei, în urma unui control privind calitatea aerului în Bucureşti şi Ilfov, scria News.ro. Odată cu intrarea în sezonul rece, principalii indicatori ai calităţii aerului din Bucureşti şi împrejurimi au înregistrat depăşiri ale valorilor limită admise, înregistrate de staţiile din reţeaua RNMCA.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) anunța pe 21 noiembrie că va face, până la finalul anului, măsurători în cele mai poluate zone din ţară cu ajutorul a 25 de autolaboratoare. Acestea monitorizează calitatea aerului în zonele de trafic intens, din apropierea principalelor intrări în marile oraşe, în zona depozitelor de deşeuri, precum şi în zonele industriale reclamate ca fiind poluante, scria News.ro.

Bulgaria – Când muți stațiile de măsurare, pentru a ascunde problemele

Organizațiile de mediu din Bulgaria acuză guvernul și autoritățile locale că vor să ascundă cu orice preț „tabloul” adevărat legat de poluarea din marile orașe.

Măsurătorile oficiale de la Sofia, sunt „ilegale de ani de zile”, deoarece stațiile de măsurare a calității aerului, administrate de stat, se află în afara centrului orașului, care este zona cea mai poluată. Deși sunt 22 de stații de măsurare la Sofia, sistemul este inexact și inutil. fapt admis și de primar, după ce presa l-a pus în fața situației reale.

O investigație a publicației bulgare Mediapool arăta că stațiile oficiale de măsurare care monitorizează calitatea aerului din cele mai mari trei orașe ale țării – Sofia, Plovdiv și Varna – se află în afara zonelor centrale.

Partea gravă este că senzorii guvernamentali au fost scoși din zonele centrale ale acestor orașe după 2010, când Comisia Europeană a lansat două proceduri pentru încălcarea legislației UE privind aerul curat.

Motivul invocat în mod oficial pentru relocarea stațiilor ținea de proiecte de infrastructură, însă în 2022, ministrul bulgar de atunci al Ecologiei, Borislav Sandov, a recunoscut în parlament că Bulgaria a trebuit să mute senzorii care măsoară poluarea aerului pentru a evita amenzile mari.

Autoritățile de la Sofia au anunțat că vor interzice în anumite zone din centrul orașului mașinile cele mai poluante, de la 1 decembrie până la final de februarie. Sunt vizate cele cu norma de plouare Euro 2, Euro 1 și non-Euro, iar asta înseamnă că 140.000 de mașini ar putea fi afectate de interdicție.

Cehia – Țara unde marii poluatori au primit răgaz

Cele mai grave probleme de poluare a aerului din Republica Cehă sunt din cauza centralelor electrice pe cărbune, a minelor, a industriei grele și zonelor cu trafic intens. Procesele de extragere și ardere a cărbunelui sunt extrem de periculoase pentru calitatea aerului și sănătății publice, din cauza emisiilor de praf, gaze cu efect de seră și mercur foarte toxic.

Cu toate acestea, datele oficiale pentru 2023 arată o scădere a nivelului poluării în Cehia, cu câteva excepții. Cantitatea de substanțe periculoase eliberate în mediu a scăzut față de anul precedent. Potrivit datelor făcute publice, fabricile de produse chimice și de material plastic au contribuit major la poluare în 2023, dar centralele pe cărbune au rămas cei mai mari poluatori.

Reprezentanți ai ONG-urilor de mediu spun că reducerea emisiilor de substanțe toxice merită salutată, însă nu trebuie uitat un lucru: conform legii, o parte dintre emisiile de substanțe toxice nu trebuie raportate în mod oficial autorităților de către companiile din industria chimică, iar asta înseamnă că situația nu s-a îmbunătățit așa de mult cum ar părea la prima vedere.

Apoi, la fel precum în alte țări din regiune, emisiile unor substanțe toxice s-au redus nu pentru că operatorii industriali ar fi făcut investiții de mediu, ci fiindcă activitatea unor centrale sau a unor giganți industriali s-a redus semnificativ în ultimii ani.

Spania – Poluarea scade, dar nu în ritmul dorit

Poluarea aerului în Spania, deși a mai scăzut în unele zone, rămâne o problemă majoră, în special în orașele mari precum Madrid și Barcelona. Măsurile luate au început să dea roade, dar sunt necesare măsuri și pe mai departe pentru a atinge obiectivele privind calitatea aerului și pentru a reduce impactul asupra sănătății publice și asupra mediului.

Unele orașe au luat măsuri concrete, cum ar fi așa-numitele „zone cu emisii scăzute” unde nu mai pot intra mașinile cele mai vechi și poluante. Sunt și multe orașe care au promovat intens transportul în comun și au creat piste de biciclete. Au fost luate măsuri și pentru încurajarea utilizării mașinilor electrice.

Ecologiștii au avertizat în iunie anul trecut despre lipsa măsurilor de scădere a concentrației în aer a principalilor poluanți, responsabili în 2021 de 21.000 de decese în Spania – de 13 ori mai multe decât accidentele de circulație – conform Agenției Europene de Mediu.

Un exemplu clar al lipsei de acțiune este implementarea unor „zone cu emisii scăzute”, care, deși nu pot rezolva toate problemele, sunt concepute pentru a îmbunătăți calitatea aerului.

Toate orașele cu peste 50.000 de locuitori ar fi trebuit să le implementeze până la 1 ianuarie 2023. Însă „numai douăzeci au respectat oficial această obligație legală, în ciuda fondurilor publice abundente pe care le primesc pentru a face acest lucru”, susținea asociația „Ecologiștii în Acțiune” în raportul său despre calitatea aerului în Spania.

Un pericol invizibil

De ce aceste particule PM2.5 sunt cele mai dăunătoare pentru sănătatea europenilor? Răspunsul este că ele sunt atât de mici, încât pot pătrunde în plămâni și chiar în fluxul sanguin și pot cauza probleme grave de sănătate. Ele constau în particule solide și picături lichide de diferite dimensiuni.

Praful și polenul pot fi observate și cu ochiul liber, însă particulele de combustie sunt mai mici de 2,5 micrometri. Aceasta este dimensiunea unei bacterii, se explică pe pagina consilium.europa.eu.

Respirăm un aer mai puțin poluat decât acum câteva decenii, însă datele oficiale arată că, în fiecare an, aproximativ 300.000 de persoane din Europa mor prematur din cauza poluării aerului.