Ponderea cheltuielilor cu energia termică în venitul mediu al unei gospodării ar putea ajunge până la 12%

Economica.net
27 11. 2014
repartitoare_termice_calorifere_08vt_25139700

Costul anual cu energia termică al unei gospodării branşate la un sistem centralizat ar putea fi mai mic cu 20-40% faţă de cazul energiei produse în mod individual pe bază de gaze naturale, acest procent variind în funcţie de eficienţă şi tehnologia adoptată de operatorii sistemelor centralizate, se menţionează în raport.

Preţurile locale ale energiei termice facturate populaţiei se aprobă de autorităţile administraţiei publice locale implicate care pot aproba preţuri locale ale energiei termice facturate populaţiei mai mici decât preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei.

‘Din analiza datelor primite a rezultat că în anul 2013 preţul cel mai scăzut pentru energie termică a fost plătit de consumatorii casnici din oraşele Cernavodă, Arad, Vaslui, Tulcea şi Bacău, care au plătit sume cuprinse între 86 lei şi 154 lei per gigacalorie. În acelaşi an, energia termică cu cel mai ridicat preţ a fost livrată locuitorilor din oraşele Constanţa, Reşiţa, Brăila, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş, care au plătit sume cuprinse între 311 lei şi 387 lei per gigacalorie’, se arată în raport.

În cazul energiei termice livrate agenţilor economici, cele mai mici preţuri pentru consumul de energie termică l-au plătit întreprinderile ce îşi desfăşoară activitatea în oraşele Cernavodă, Motru, Tulcea şi Ploieşti, care au achitat sume cuprinse între 90 lei şi 195 lei per gigacalorie, iar cele mai mari preţuri au fost achitate de către agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în oraşele Zalău, Mangalia, Focşani, Reşiţa, Sibiu, Brăila, care au plătit pentru energia termică consumată sume cuprinse între 415 lei şi 579 lei per gigacalorie.

‘Pentru a evita riscul de neplată a facturilor de către populaţie administraţiile locale trebuie să se asigure că preţul gigacaloriei se încadrează în gradul de suportabilitate acceptat la nivel naţional, astfel că recurg la subvenţionarea energiei termice. Această subvenţionare reprezintă o povară asupra bugetului general consolidat estimată la aproape jumătate de miliard de euro anual, sumă care finanţează de fapt ineficienţa operatorilor din sistem. În pofida volumului relativ ridicat al subvenţiilor, un număr semnificativ de operatori de pe această piaţă au un grad ridicat de îndatorare’, se spune în raport.

În perioada 2007 – octombrie 2013, întreprinderile care produc energie termică au primit din partea autorităţilor publice centrale şi locale ajutoare de stat/compensaţii în valoare de 6,24 miliarde lei, cele mai importante sume fiind acordate pentru acoperirea integrală a diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţurile locale de facturare, respectiv 2,28 miliarde lei.

Totodată, valoarea ajutoarelor de stat/compensaţiilor de care au beneficiat întreprinderile în anul 2013, în comparaţie cu anul 2007, a scăzut cu aproximativ 58%, de la 1,123 miliarde lei, la 472,69 milioane lei.

În perioada 2007-2013, autorităţile publice locale au acordat ajutoare sociale consumatorilor vulnerabili care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat în valoare de 760,28 milioane lei.

Sumele acordate pentru retehnologizarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice au scăzut de la 280,70 milioane lei, în 2007, la 4,6 milioane lei în 2013.

În ceea ce priveşte sumele virate la bugetul general consolidat de către întreprinderile cărora le-a fost încredinţată activitatea de producere a energiei termice, acestea au fost de aproximativ 2,9 miliarde lei în perioada analizată, cu o medie de peste 400 milioane lei pe an.

Raportul Consiliul Concurenţei a fost realizat pe baza informaţiilor primite de la 75 de întreprinderi care au activitate de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice (34 judeţe), dintre care 41 sunt întreprinderi mici şi mijlocii, 27 întreprinderi mari şi 7 servicii organizate în cadrul autorităţilor publice locale, întreprinderi cărora, prin Hotărâri ale Consiliilor Locale, le-au fost încredinţate prestarea serviciilor de interes economic general în domeniul energiei termice.

Dintre cele 75 întreprinderi ce au răspuns chestionarelor transmise, 68 sunt firme cu capital majoritar de stat şi numai în 7 firme capitalul majoritar era deţinut de entităţi private.

Din datele prezentate se constată că profitul întreprinderilor producătoare de energie termică înregistrat în anul 2007 s-a diminuat în perioada analizată, astfel încât, în anul 2013, întreprinderile producătoare de energie termică cumulau pierderi de 521 milioane lei. La această situaţie a contribuit într-o mare măsură şi preţul crescut al gazelor naturale folosite în procesul de producţie a energiei termice.

Totodată, din analiza informaţiilor transmise de către întreprinderile chestionate în cadrul studiului, referitor la raportul dintre cantitatea de energie termică produsă în centrale şi cantitatea efectiv livrată consumatorilor casnici sau agenţilor economici, a rezultat faptul că în medie peste 22% din cantitatea produsă se risipeşte din cauza instalaţiilor învechite de transport şi distribuţie a agentului termic.

‘Din informaţiile primite de la beneficiari a rezultat că reţeaua de distribuţie a energiei termice, aflată în administrarea autorităţilor publice locale, are un grad ridicat de uzură, fiind construită în majoritatea cazurilor în perioada 1960-1990, iar pentru viitor se impune creşterea investiţiilor în cadrul activităţii de modernizare a reţelei de furnizare a serviciului de producere a energiei termice’, se mai arată în raport.

Datele transmise Consiliului Concurenţei evidenţiază restrângerea activităţii desfăşurate în cadrul întreprinderilor producătoare de energie termică, care a făcut ca un număr important de salariaţi să îşi piardă locul de muncă, respectiv aproape 7.500 salariaţi (35% din total) au fost disponibilizaţi sau întreprinderile la care lucrau au intrat în insolvenţă sau faliment.