Salariaţii şi cei cu venituri extrasalariale aduc aproape 80% din banii Fondului din care e finanţată Sănătatea, după ce Guvernul a renunţat la scutirea unor angajaţi de la plata CASS

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat, în baza declaraţiei unice trimise la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), din care e finanţat în mare măsură sistemul asigurărilor sociale de sănătate, are deficit de 3,37 de miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2023, cu 1% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2022, arată analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului. 

Încasările totale ale Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) au ajuns la 51,6 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2023 şi sunt cu 7,6% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2022.

Contribuţia la sănătate (CASS), reţinută de la angajaţi şi plătită şi de unele persoane fizice cu venituri extrasalariale la ANAF, prin intermediul declaraţiei unice, e pilonul principal care susţine Fondul Sănătăţii, din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Veniturile realizate la Fondul Sănătăţii din CASS şi din o parte a sumelor colectate din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM virată la bugetul de stat şi de acolo la FNUASS) se ridică la 40,2 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2023 şi sunt cu 10,4% mai mari decât cele obţinute în perioada ianuarie – noiembrie 2022, reiese din analiza Economica.net.
CASS se plăteşte la ANAF care ulterior virează banii la FNUASS.

Pe de o parte, creşterea e influenţată de majorarea salariului minim brut pe economie cu 10% la 3.300 de lei începând cu 1 octombrie 2023.

Pe de altă parte, noiembrie e prima lună în care angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296 din 2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, arată o analiză Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii.

Subvenţiile virate de stat la Fondul Sănătăţii se ridică la 6,8 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2023 şi sunt cu 13,9% mai mici decât cele primite de FNUASS în aceeaşi perioadă a anului 2022, reiese din calculele Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Încasările din taxa clawback  – plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor – au ajuns la 4,39 de miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2023 şi sunt cu 19,8% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2022, arată analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Plăţile totale făcute din FNUASS în primele 11 luni ale anului 2023 depăşesc 55 de miliarde de lei şi sunt cu 7,2% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2022.

Pentru medicamente şi alte produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale am plătit din FNUASS 18,5 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2023, cu 23,8% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2022, potrivit execuţiilor Fondului, analizate de Economica.net.

De la acest capitol de cheltuieli au crescut cel mai mult în perioada analizată plăţile pentru medicamentele pentru boli cronice cu risc crescut, utilizate în programele naţionale cu scop curativ: cu aproape 28%, arată analiza Economica.net.
Defalcat, plăţile pentru materialele sanitare acordate pacienţilor în programele naţionale de sănătate cu scop curativ au crescut cu peste 25% în ianuarie – noiembrie 2023 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, reiese din analiza Economica.net.

De asemenea, au crescut cu aproape 19% în primele 11 luni din 2023 plăţile făcute din Fondul Sănătăţii pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală, acordate pacienţilor, potrivit analizei Economica.net.

Plăţile făcute din Fondul Sănătăţii pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi (spitale, dar nu numai) depăşesc 12,9 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2023 şi sunt cu 4,6% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2022.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice depăşesc 11,3 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2023 şi sunt cu 5% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2022. Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate în baza salarizării unitare, conform analizei Economica.net.

Cheltuielile făcute din FNUASS pentru asigurări și asistență socială depășesc 3,6 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2023 și sunt cu 34% mai mici decât cele efectuate în aceeași perioadă a anului 2022, arată analiza Economica.net. Scăderea cheltuielilor pentru asigurări și asistență socială vine pe fondul înăspririi legislației privind acordarea concediilor medicale.