Ponta: Am deschis uşi. Trebuie să cooperăm cu Vestul, cu Estul, cu economiile în dezvoltare

„Faptul că am reamintit că există România – se cam uitase în ultimii ani – şi faptul că peste tot reacţiile politice şi mai departe, în jos, spre zona economică, au fost pozitive eu sunt optimist că în perioada care urmează încep să apară rezultate. Trebuie să fim însă consecvenţi şi nu trebuie să mai dispărem de pe harta lumii cum am dispărut în ultimii ani”, a afirmat Victor Ponta.

Şeful Guvernului a vorbit şi despre relaţiile cu Rusia, afirmând că îşi doreşte o cooperare pragmatică cu această ţară, dar fără monopolul Gazprom în furnizarea gazelor.

AGERPRES: Domnule prim-ministru sunteţi la finalul unui turneu asiatic ce a avut ca destinaţie finală China. Care este miza acestor vizite pe care le-aţi efectuat în Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan şi acum în China?
Victor Ponta: Miza este foarte clară. Eu cred că, în ultimii ani, Guvernul României nu a fost suficient de activ sau mai bine zis a fost total inactiv în ceea ce priveşte relaţiile economice internaţionale. Dacă nu mă înşel, primul-ministru al României, din vremea Guvernului Tăriceanu n-a mai avut nicio vizită cu caracter economic în ţările europene, nici în noile puteri economice şi financiare din Asia, pentru că noi nu trebuie să tratăm cu superioritate Azerbaidjanul, Kazahstanul, Uzbekistanul. Sunt ţări cu mari resurse naturale şi cu mari resurse financiare acum. Nu mai vorbesc de China – a doua economie mondială, cu o piaţă uriaşă, pe care sper să vindem mai multe produse agroalimentare, vin, dar şi cu posibilităţi de investiţii foarte mari. Mesajul şi dorinţa mea au fost foarte clare: ne uităm spre Europa cu economia, dar şi în alte direcţii, pentru că am pierdut câţiva ani pentru relaţiile economice. Sper ca toate aceste uşi pe care le-am deschis acum să rămână în continuare deschise şi viitorul Guvern să nu schimbe din nou această strategie, ci să o folosească, pentru că este în interesul ţării.

AGERPRES: Şi acum cu ce rezultate concrete, cu ce veşti bune vă întoarceţi la Bucureşti?
Victor Ponta: În fiecare ţară putem vorbi de lucruri foarte concrete: în Azerbaidjan în mod sigur de accelerarea proiectului AGRI, cu gazele lichefiate, şi de faptul că i-am convins pe cei de la SOCAR să mai vină o dată în România, să analizeze problema Oltchim. În 2009, când au vrut ei să cumpere Oltchim, n-a vrut România şi rău am făcut. Dacă eram deştepţi atunci, puteam să nu mai avem problema Oltchim. În Kazahstan, prin faptul că am rezolvat diferendul de ani de zile cu Rompetrol – nu doar încasăm banii pe acţiuni, dar un miliard de dolari este fondul special de investiţii în România al Kazahstanului. În Uzbekistan, cu o zi înaintea prezenţei mele, în pregătirea vizitei mele, au fost firmele româneşti, care pot participa la proiectele de IT din această ţară, proiectele de infrastructură, iar în China am avut ocazia să discutăm cu cele două mari companii de telecomunicaţii – Huawei şi ZTE, care îşi extind investiţiile în România şi fac din România în perioada următoare centru pentru toate afacerile din Europa, iar în zona de energie e un proiect în derulare la Rovinari – un miliard de dolari, investiţie chineză. Prezenţa în luna iulie a celei mai mari companii de energie (China Nuclear Electric – n.r.) pentru a studia în mod foarte serios implicarea lor în construcţia grupurilor 3 şi 4 de la Cernavodă mai înseamnă câteva miliarde de euro. Eu cred că e o zonă a lumii în care relaţiile politice sunt foarte importante, pentru că pe baza acestora se construiesc relaţii economice, şi nu invers. Faptul că am reamintit că există România – se cam uitase în ultimii ani – şi faptul că peste tot reacţiile politice şi mai departe, în jos, spre zona economică, au fost pozitive m-au făcut optimist că în perioada care urmează încep să apară rezultate. Trebuie să fim însă consecvenţi şi nu trebuie să mai dispărem de pe harta lumii cum am dispărut în ultimii ani.

AGERPRES: Referitor la extinderea activităţii, a investiţiilor companiilor ZTE şi Huawei, se aşteaptă crearea unui anumit număr de locuri de muncă?
Victor Ponta: Da, e vorba de investiţii cifrate la câteva sute de milioane de euro, înseamnă recrutarea în continuare a forţei de muncă de pe plan local, pentru că ei sunt foarte mulţumiţi de calitatea românilor care lucrează în compania lor: sunt tineri, foarte bine pregătiţi şi foarte performanţi. Înseamnă practic şi investiţii în infrastructura efectivă a reprezentanţelor din România, pentru că aşa cum v-am spus amândouă companiile urmează să dezvolte centrul din România ca unul de mentenanţă sau de security pentru toate operaţiunile din Europa, ceea ce nu-i deloc puţin lucru, pentru că operaţiunile celor două grupuri se ridică la multe sute de milioane, dacă nu chiar miliarde de euro.

AGERPRES: De la preluarea mandatului, aţi menţionat de mai multe ori că urmează să faceţi o vizită în China. Practic ţineaţi la această vizită. Ce vă leagă de această ţară?
Victor Ponta: Am un mare respect şi o mare admiraţie pentru China. Am avut ocazia să vin de foarte multe ori, să am relaţii personale în această ţară, să văd că o ţară uriaşă, cum e China – a doua economie a lumii şi prima ca număr al populaţiei -, are o mare sensibilitate din trecut pentru România. Toţi liderii pe care i-am întâlnit de-a lungul timpului mi-au vorbit frumos, ştiau de cultura românească, de filme, de muzica românească. Or e mare lucru ca o ţară atât de mare să te trateze ca pe un prieten. Am ţinut foarte mult, pentru că şi preşedintele şi primul-ministru sunt de foarte puţin timp în funcţie, din martie, am ţinut foarte mult să fiu primul premier din regiune care e prezent la Beijing, care se vede cu amândoi liderii chinezi.

AGERPRES: Cum au apreciat preşedintele şi premierul chinez faptul că aţi fost primul premier din Europa Centrală şi de Est care a efectuat o vizită în China de când au preluat mandatul?
Victor Ponta: Au fost extrem de binevoitori la adresa României şi la adresa mea, pentru că ştiau foarte bine – fuseseră informaţi despre opiniile mele, despre China şi eu vă spun foarte direct faptul că sunt foarte mulţi preşedinţi şi prim-miniştri care îşi doresc să fie primiţi la Beijing la acest nivel. Se aşteaptă un an, doi ani, se pregătesc vizitele. Faptul că România a fost băgată peste rând e un semn extraordinar de bun şi ar trebui să nu dezamăgim acest tratament preferenţial pe care l-am avut.

AGERPRES: La sfârşitul acestui an ar urma să aibă loc Summitul China – Europa Centrală şi de Est. Care sunt şansele de organiza această reuniune la Bucureşti?
Victor Ponta: Noi am avansat invitaţia pentru a găzdui acest summit, urmează ca partea chineză să ia decizia. Indiferent dacă va fi la Bucureşti sau în altă parte, pe noi ne interesează să fim foarte implicaţi. Pot să vă spun că suntem prima ţară, dintre cele 16, care deja au accesat acel fond de zece miliarde de dolari, pus la dispoziţie de Guvernul Chinei. Noi avem deja un proiect aprobat, în derulare – 70 de milioane de dolari pentru tehnologie de comunicaţii – şi, cu cât suntem mai rapizi, iată s-ar putea să luăm o parte mai mare din acel fond pus la dispoziţia tuturor celor 16 ţări.

AGERPRES: În timpul vizitei în Azerbaidjan aţi discutat cu şeful companiei petroliere azere SOCAR, care s-a arătat interesat de investiţiile în Oltchim. În ce măsură credeţi că acest lucru se va materializa?
Victor Ponta: Eu am discutat la nivel politic în primul rând cu preşedintele Azerbaidjanului, domnul Aliyev, cu Guvernul şi evident cu conducerea companiei, pentru că au fost şi ei prezenţi la întâlniri. Am reiterat faptul că, chiar dacă proiectul Nabucco nu se face în această perioadă, asta nu înseamnă că nu trebuie să avansăm cu alte proiecte, cum e proiectul AGRI – gaze lichefiate – din Azerbaidjan, prin Georgia spre România, spre Europa şi, de asemenea, am arătat încă o dată dorinţa noastră de a-i convinge pe cei de la SOCAR să vină din nou în România. Au fost o dată, acum câţiva ani, n-au fost primiţi. Acum, când avem noi nevoie de sprijin, ne rugăm noi de ei. Faptul că mi-au confirmat că în septembrie sunt dispuşi să vină din nou în România, să vadă dacă producţia Oltchim poate fi integrată cu cea din fabrica pe care au achiziţionat-o în Turcia e un semn bun. Nu vreau însă să mă bucur înainte de a avea mai mult decât atât.

AGERPRES: Autorităţile de la Astana au avansat propunerea de a livra gaz României printr-o extensie a South Stream între Bulgaria şi România. Am văzut că preşedintele Băsescu a calificat ideea drept „o copilărie”. Dvs vi se pare un proiect viabil?
Victor Ponta: Eu tratez cu respect ţările, nu îmi permit, ca preşedintele, aşa, să dau bobârnace nimănui, nici preşedintelui Comisiei Europene – am văzut că domnul Băsescu îi dădea bobârnace preşedintelui Barroso -, nici Kazahstanului, o ţară cu uriaşe resurse naturale şi potenţial financiar. Eu am văzut ca pe un lucru pozitiv faptul că se caută alte soluţii de colaborare pe domeniul livrării de energie şi, o spun foarte clar, concentrarea şi efortul principal al României trebuie să fie pentru resursele interne, resursele din Marea Neagră, resursele de gaze de şist, însă să ai mai mulţi furnizori din exterior, să nu fii până la urmă legat de unul singur, cum e Gazprom, asta înseamnă competiţie, preţuri mai bune şi pentru industria românească şi pentru populaţie, asigurarea unei energii a gazului mai ieftin şi mai sigur.

AGERPRES: Aţi amintit de Gazprom şi, fiindcă tot suntem pe această dimensiune estică, cum vedeţi posibilă relansarea relaţiilor cu Rusia?
Victor Ponta: Eu fac eforturi şi în acest sens. Nu văd Rusia un inamic al României. E un vecin, un partener important pentru noi şi cred că modul în care România s-a raportat la Rusia în ultimii ani a fost „copilăresc”, ca să citez tot tocmai din preşedinte. Putem să fim fermi, să ne apărăm interesele, dar, în acelaşi timp, putem să fim pragmatici şi constructivi în relaţia cu Rusia. Nu ascund faptul că îmi doresc să avem investiţii din Rusia, să avem o relaţie normală, însă, când ai un monopol practic al furnizării de gaze, cum are Gazpromul, inevitabil poziţia de negociere e slabă. Când începi să ai şi alte variante, fie că e vorba de Kazahstan, fie că e vorba de Azerbaidjan, fie că e vorba de resurse interne, poţi să negociezi mai bine. Până la urmă e raţional aici şi nu cred că se supără nimeni când spun lucrul acesta.

AGERPRES: Ministrul român de Externe va efectua în cursul acestei luni o vizită la Moscova. L-aţi mandat să negocieze şi preţul gazelor?
Victor Ponta: Nu va fi în mandatul ministrului de Externe o discuţie pe tema preţului la gaze şi a relaţiilor economice, însă are un mandat politic de deschidere şi de consolidare a colaborării economice între guverne şi, în mod sigur, după ministrul de Externe şi în funcţie de mesajele de răspuns, vom avea şi alte tipuri de prezenţe acolo, alţi miniştri, alte legături pentru că eu cred că trebuie să fim pragmatici şi realişti cu Rusia. Politica de până acum a fost, din păcate, destul de neînţeleaptă.

AGERPRES: Care sunt ţintele de politică externă pentru perioada următoare?
Victor Ponta: Eu vreau – şi încet-încet se realizează acest lucru – o Românie care să fie tratată cu respect în Uniunea Europeană şi să conteze în luarea deciziilor. Nu întâmplător am enunţat de fiecare dată că urmez modelul polonez: iată o ţară venită tot din comunism, ca şi noi, cu dimensiuni puţin mai mari decât România, a devenit în ultimii ani, prin consecvenţă, prin seriozitatea premierului Tusk şi a clasei politice, o voce foarte importantă în Europa. Cred că acesta e modelul după care trebuie să meargă România în ceea ce priveşte prezenţa politică, iar în economie trebuie să fim deschişi către toată lumea: către Vest, către Est, către Sud, către noile economii în dezvoltare. Nu trebuie să fim ascunşi, trebuie să fim creativi şi să înţelegem că trăim într-o lume care se schimbă şi care e foarte conectată. Dacă stăm doar la Bucureşti şi ne certăm, n-o să progresăm niciodată.

AGERPRES: Lituania a preluat preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Reprezentantul permanent al acestei ţări la UE a declarat că s-ar putea ca aderarea României şi Bulgariei la Schengen să nu fie printre priorităţile preşedinţiei semestriale lituaniene. Ulterior ambasadorul Lituaniei la Bucureşti a afirmat că, de fapt, programul trioului Irlanda – Lituania – Grecia, grupul ţărilor care asigură consecutiv preşedinţia UE în perioada 1 ianuarie 2013 – 30 iunie 2014, pentru 18 luni, include aderarea la Schengen ca prioritate. Dvs ce aşteptări aveţi în această privinţă?
Victor Ponta: Eu voi face şi o vizită în Lituania, pentru a mă întâlni cu primul-ministru şi cu preşedinta Lituaniei tocmai pentru a discuta lucrurile de pe agenda semestrială, importante pentru România. Eu cred că pentru România în acest semestru cel mai important este să beneficiem de faptul că am deblocat fondurile europene – aceea e prioritatea zero – să fim mult mai implicaţi în deciziile la nivel european, pentru că se iau decizii în perioada următoare, legate de Uniunea Bancară şi Monetară, de celelalte politici comune. Şi, sigur, o să vedem la sfârşitul anului: dacă se ia o decizie pozitivă privind Schengen, cu atât mai bine, dar nu cred că trebuie să fie tot timpul punctul numărul unu pe agenda României. Trebuie să fim mai echilibraţi şi, odată ce progresele noastre în toate domeniile sunt clare pentru toată lumea, cred că decizia va veni.

AGERPRES: Revizuirea Constituţiei şi regionalizarea constituiau două priorităţi importante pentru Uniunea Social Liberală, dar cele două ar urma să se amâne cu un an. Asupra căror proiecte vă veţi concentra eforturile acum?
Victor Ponta: Prioritatea numărul unu a Guvernului USL a fost relansarea economică şi pacea socială, pentru că noi am venit la guvernare după trei ani de dezastru economic şi un război social. Aceasta era situaţia ţării, de aceea a şi căzut Guvernul PDL, de fapt au căzut două guverne într-un interval foarte scurt şi a fost nevoie de venirea USL la guvernare. Aceasta e prioritatea numărul unu a USL până în 2016 – relansarea economică şi pacea socială. Într-adevăr, ca priorităţi politice erau cele două reforme: revizuirea Constituţiei şi regionalizarea. Decizia Curţii Constituţionale – eu văd partea bună – ne lasă cu 30% şi a înţeles CCR un lucru de bun simţ: faptul că 50%, în condiţiile în care ai 3,5 milioane de români în străinătate şi în condiţiile în care nu toată lumea e interesată de vot, era un prag aproape imposibil. Deci faptul că e 30% este un semn de înţelepciune şi mă bucur. Ne-au amânat cu un an – nu a înţeles nimeni de ce un an, de ce nu zece, de ce nu şase luni. E o practică necunoscută până acum să spui că o lege e constituţională, dar nu poate intra în vigoare. Mai puţin important. O să decidem la Bucureşti care este strategia de urmat. E foarte clar că mergem mai departe cu revizuirea Constituţiei şi cu regionalizarea, însă, din punct de vedere tactic, o să vedem când facem referendumul. Există mai multe posibilităţi. Eu personal văd ca una din posibilităţi organizarea referendumului odată cu turul unu al alegerilor prezidenţiale, anul viitor. Atunci sigur vom avea şi cvorum, iar dacă PDL vrea să boicoteze primul tur al alegerilor prezidenţiale, să nu aibă candidat, cu atât mai bine.

AGERPRES: Dar luaţi în calcul şi posibilitatea organizării referendumului pe durata a două zile, tocmai pentru a atinge pragul de 50%?
Victor Ponta: A mai fost pe două zile şi decizia CCR este foarte clară, că se poate prelungi, de asemenea, programul în cursul aceleiaşi zile. Acestea sunt însă elemente de organizare, nu sunt elemente de decizie politică. Decizia politică este de a face revizuirea Constituţiei, pentru că sunt foarte multe lucruri bune în această revizuire. Avem drepturi fundamentale întărite, avem regiunile în care să funcţioneze, avem toate mecanismele ca în viitor să nu mai avem crize între preşedinte, Guvern şi Parlament. Decizia politică este să mergem mai departe, să facem această schimbare în bine a României. Că o facem într-un an sau o facem mai repede, deja e mai puţin important.

AGERPRES: A existat până acum o cooperare cu Comisia de la Veneţia în acest proces de revizuire a Constituţiei?
Victor Ponta: A fost informată tot timpul. Eu am fost la Strasbourg şi am discutat cu preşedintele Comisiei. În zilele următoare vin reprezentanţii Comisiei de la Veneţia la Bucureşti, iar în septembrie o să avem punctul de vedere oficial al Comisiei de la Veneţia. Eu mi-am asumat politic că, dacă va exista vreo remarcă a Comisiei de la Veneţia de substanţă – „nu e bine să faceţi aşa sau e bine să faceţi altfel” -, voi susţine să ţinem cont de acea remarcă, în aşa fel ca forma finală a Constituţiei să aibă un certificat de la instanţa cea mai obiectivă şi mai bine pregătită – Comisia de la Veneţia. În momentul în care aceasta îţi spune că o modificare e bună, cei care cârtesc pe aici pe la Bucureşti, că asta e meseria lor, nu mai contează.

AGERPRES: Fiecare vizită în străinătate, fiecare întâlnire cu un nou lider consider că e o experienţă care v-a îmbogăţit. Cu ce vă întoarceţi mai bogat acum din acest turneu?
Victor Ponta: Mă întorc cu imaginea a doi lideri – şi preşedintele şi primul-ministru – ai unei ţări uriaşe din toate punctele de vedere: al populaţiei, ai puterii economice, al forţei militare, al tradiţiei, al istoriei. Amândoi au cunoştinţe foarte multe şi sentimente foarte pozitive faţă de România. Sunt doi lideri care reprezintă deja o schimbare, o evoluţie a liderilor ţării respective. Iată, şi China se schimbă, darămite România.