Ponta: Cred că vom adera la zona euro în 2019

Premierul Ponta a declarat anul trecut că adoptarea de către România a monedei euro în 2019 este un obiectiv ambiţios, dar posibil, el arătând că economia românească trebuie să fie capabilă să reziste competiţie din zona euro, ceea ce înseamnă îndeplinirea tuturor criteriilor de convergenţă.

Preşedintele Klaus Iohannis a spus la reuniunea informală a Consiliului European de luna trecută (februarie 2015) că a subliniat că România îşi doreşte să adopte moneda europeană.

Guvernatorul BNR a declarat la sfârşitul anului trecut că România a ajuns la macrostabilitate şi îndeplineşte toate cele cinci criterii de convergenţă din Tratatul de la Maastricht, însă cu toate acestea nu poate adopta moneda euro peste doi ani.

Bucureştiul este deja în zona euro, dar România este trasă în jos de zonele „Las Fierbinţi” – Isărescu

România va putea intra în zona euro abia după ce o autostradă va trece Munţii Carpaţi, pentru a permite şi dezvoltarea altor zone decât câteva enclave unde s-au concentrat investiţiile străine, Bucureştiul fiind pregătit să treacă la euro, dar este tras în jos de Las Fierbinţi, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu anul trecut.

‘Convergenţa reală se măsoară foarte complicat, nu este doar PIB pe locuitor ci şi repartizarea dezvoltării pe teritoriul ţării. Nu poţi intra în zona euro doar cu Bucureştiul, ci trebuie să intri cu toată ţara şi trebuie să evaluezi şi consecinţele. În clipa în care am intrat în zona euro se cam egalizează preţurile. Un bucureştean suportă mai bine o creştere a preţului la pâine, nici nu mănâncă prea multă pâine, dar la 100 de kilometri de Bucureşti se cam mănâncă pâine’, a mai spus guvernatorul BNR.

Lazea, BNR: Nu poţi intra în zona euro cu oameni care nu înţeleg ce citesc. Educaţia trebuie să fie piatra de temelie

Educaţia ar trebui să reprezinte piatra de temelie pentru dezvoltarea României, în perspectiva aderării la zona euro, pentru că nu poţi adera la euro cu oameni care nu înţeleg ce citesc, susţine economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea.

Cu ce ţintim intrarea în zona euro: salarii mici, taxe mari pe muncă, populaţie neinstruită şi îmbătrânită

Guvernul a fixat ca ţintă pentru aderare la zona euro anul 2019. Dacă după criteriile nominale România nu stă rău, la cele reale suntem departe de nivelul ţărilor din uniunea monetară. În cei cinci ani până la aderare România are multe de recuperat şi mult probleme structurale.

Salarii mici, de chinez, populaţie îmbătrânită, de european vestic

Dacă din punct de vedere macro economic, România arată bine, după anii de criză, o anaiză fundamentală arată multe probleme structurale greu de surmontat. Piaţa munci arată reale probleme.

Salariile au rămas aproape de nivelul din 2008, cu efecte nefaste asupra consumului populaţiei.

„Salariul în 2008 era de patru ori mai mare decât în China, acum sunt aproape egale. O creştere foarte lentă a salariilor deprimă consumul, nu vom putea avea o creştere a consumului cu creşteri de 2-3% a salariilor”, spune Bucşa. Economistul mai susţine că taxarea în România nu este printre cele mai mari din lume, în general, dar că este foarte ridicată taxarea muncii. Acesta îndeamnă la reducerea impozitării muncii, mai degrabă decât reducerea TVA.

Apoi, mai este şi problema îmbărânirii populaţiei şi a nivelului de instruire.

„Populaţia îmbătrâneşte, în special în România şi Polonia (…) Este o problemă pentru că salariile vor trebui impozitate mai mult, dacă vrem să plătim pensii în continuare”, spune Bucşa. Acesta a mai arătat că între ţările din regiune Polonia este ţara cu cei mai mulţi angajaţi instruiţi, în timp ce România este ţara cu cei mai puţini, şi că există o corelaţie între nivelul de instruire şi nivelul PIB.

Ţările emergente ştiu să îşi instruiască oamenii până la 14 la 18 ani, în licee, în timp ce ţările mature ştiu să le ofere studii universitare. Acest lucru are două consecinţe, spune Bucşa, migraţia „creierelor”, aşa numitul „brain drain” şi lipsa investiţiilor cu valoare adăugată mare.