„Eu am trei ani de negocieri cu Fondul şi cu Comisia, că aici e Comisia Europeană. Ei întotdeauna, dacă ne găsesc pe noi mai mici, ştiţi cum se spune, „elevul din ultima bancă”, pe ăla se descarcă multe lucruri. Nu, nu vom accepta niciun fel de deficit mai jos de 1,4. Şi aşa, şi 1,4, cum a fost semnat de domnul Băsescu în 2011, după părerea mea a făcut o mare greşeală, dar a fost, e semnat, nu avem cum să schimbăm. În plus, vrem să obţinem pentru fonduri europene”, a spus Ponta, la Antena 3.
Premierul a afirmat că nu ştie dacă există o legătură directă între solicitarea FMI şi CE, din noaptea de joi spre vineri, pentru un deficit mai mic şi declaraţia preşedintelui Traian Băsescu de joi seara pe tema negocierii Guvernului cu FMI, adăugând imediat „dar este, totuşi”.
„Domnul Băsescu a zis, a acuzat chiar reprezentanţii FMI că sunt complici cu Guvernul. Ei sunt nişte funcţionari până la urmă, nu sunt nişte oameni politici, şi probabil că a doua zi au devenit foarte rigizi în negocieri, când s-au gândit: dom’ne dacă ne acuză… Joi, şi vineri a apărut chestia cu 0,9 (…) E prima, probabil ultima dată în istorie, când un şef de stat încă în funcţie (…) a zis: sunteţi prea buni cei de la FMI cu Guvernul ăsta, de ce nu-l omorâţi de tot, de ce nu-i cereţi 0,9, de ce nu faceţi…”, a spus Ponta.
El a precizat din nou că Guvernul nu va accepta un deficit mai mic de 1,4% şi a arătat că este optimist că se va ajunge la o soluţie în acest sens.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) cer Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea română o consideră inacceptabilă, luând astfel în calcul întreruperea discuţiilor dacă nu este agreat un deficit de 1,4%.
Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.
Diferenţa de viziune dintre FMI şi CE, pe de-o parte, şi Guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenţii televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii.
Cele două părţi au continuat negocierile vineri şi sâmbătă, fără să se ajungă deocamdată la o concluzie.
Vineri seara, premierul Victor Ponta a declarat că nu crede, la acest moment, că acordul României cu FMI va fi „rupt”, explicând că este o perioadă de negocieri care pot fi dure, dar arată că un deficit de 0,9% este inacceptabil şi că esenţială este discuţia cu Comisia Europeană, deoarece „acolo sunt marile probleme”.
El a precizat că România are un acord cu FMI care va expira anul viitor şi despre care nu crede că va fi reînnoit, deoarece „nu e cazul”, dar a arătat că, din ce în ce mai mult, rolul esenţial în discuţiile unui stat membru îl are Comisia Europeană, pentru Tratatul Fiscal.