Ponta înfiinţează un comitet pentru evaluara Hidroelectrica

Comitetul este format din miniştrii Finanţelor, Economiei, Justiţiei, Administraţiei şi Internelor.

Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, Remus Vulpescu, a declarat, miercuri, că autorităţile păstrează deschise toate opţiunile în privinţa renegocierii contractelor de vânzare directă a energiei încheiate de Hidroelectrica şi au „sentimentul că se poate obţine mai mult” din renegocierea acestor acorduri.

El a arătat că, deocamdată, niciunul dintre beneficiarii contractelor directe de achiziţie a electricităţii de la Hidroelectrica nu a acceptat reducerea perioadelor de livrare şi că varianta finală a renegocierii acestor contracte va depinde de rezultatele economice, practici comerciale şi principii ale pieţei.

El a mai spus că trei sferturi din energia produsă de Hidroelectrica este vândută către opt beneficiari ai acordurilor directe.

Hidroelectrica a livrat în 2011 „băieţilor deştepţi” energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei faţă de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.

Vânzările totale ale companiei au fost anul trecut de 3,01 miliarde lei, în coborâre cu 7,6% faţă de nivelul de 3,26 miliarde lei înregistrat în 2010, se arată în raportul anual al Hidroelectrica.

Compania a vândut anul trecut electricitate prin contracte directe către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Energy Holding, Europec, Electromagnetica, Electrocarbon, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie, EFT România, Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani, CLMB-Patinoar Braşov şi Societatea Naţională a Sării (Salrom).

Companiile care au anul trecut avut cele mai mari contracte sunt Alro (322,47 milioane lei), Energy Holding (280,25 milioane lei), Alpiq RomEnergie (204,34 milioane lei), ArcelorMittal Galaţi (185,46 milioane lei), EFT România (136,68 milioane lei), Alpiq RomIndustries (130 milioane lei) şi Electromagnetica (124,95 milioane lei).

Contractul cu ArcelorMittal Galaţi a expirat la finele anului trecut.

Tot la finele anului trecut, Hidroelectrica a anunţat că a reziliat contractele cu CNH, Salrom, CLMB-Patinoar Braşov, iar Luxten a renunţat la acord.

Faţă de 2010, din lista „băieţilor deştepţi” a dispărut compania elveţiană EFT AG. Prin sintagma „băieţi deştepţi” sunt vizate companiile care au contracte directe de achiziţie a energiei la preţuri mici de la Hidroelectrica.

Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018.

Guvernul a început la sfârşitul anului trecut renegocierea acestor acorduri, la cererea Fondului Monetar Internaţional, dar încă nu a prezentat rezultatele finale ale acestei operaţiuni.

În paralel, Comisia Europeană a anunţat în aprilie că a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arătând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale.

Comisia doreşte să stabilească dacă Hidroelectrica a subvenţionat în mod indirect clienţii vânzând acestora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei.

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a declarat la jumătate lunii mai, că Hidroelectrica a obţinut, în urma negocierilor cu „băieţii deştepţi”, trecerea contractelor pe piaţa concurenţială, eliminând tarifele fixe din aceste acorduri.

Chiţoiu a adăugat atunci că nu prezintă deocamdată detalii, pentru că negocierile sunt încă în derulare, menţionând că niciun contract bilateral nu a fost reziliat şi că toate acordurile vor avea aceeaşi formulă de calcul a preţului.

Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei.