Ponta, întrebat dacă dosarul lui Dragnea va afecta raportul MCV: „Nici nu mai contează”

„Nici nu mai contează. În MCV ar trebui să treacă faptul că în România să faci campanie electorală e infracţiune. Atât timp cât e doar acuzaţia unui procuror, nu cred că e o problemă. Judecătorii vor judeca conform legii şi atunci va rămâne încă un dosar politic, ca altele în ultimii o sută de ani”, a afirmat Victor Ponta.

Premierul a mai spus că va face o cerere către judecători pentru a fi audiat ca martor în dosarul în care vicepremierul Liviu Dragnea a fost trimis în judecată, el arătând că anul trecut, la referendum, avea calitatea de prim-ministru şi preşedinte al USL.

„Eu sunt martor. Ştiu perfect ce s-a întâmplat anul trecut. Eram premier, preşedinte al USL. Cum nu am nicio legătură, să scrii acolo că nu am nicio legătură? E o aberaţie, o nebunie. Seamănă cu procesele staliniste, în care nu trebuie să te mai forţezi să dai aparenţă de legalitate”, a spus Ponta, care a arătat că, în aceste condiţii, va face o cerere pentru audierea sa ca martor de către judecători.

„Să refuzi să mă audiezi doar pentru că ştii că te fac de râs şi cunosc legea şi aş fi putut să le demontez acuzaţiile aberante? Nu am mai auzit ca vreun procuror să refuze să audieze un martor”, a spus Ponta.

Premierul a susţinut că acuzaţiile din dosar sunt „sută la sută politice” şi a declarat că „judecătorii vor infirma aceste acuzaţii sută la sută politice”.

Vicepremierul Liviu Dragnea a fost trimis în judecată în dosarul privind referendumul din 2012, fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa pentru a obţine o prezenţă de minimum 60 la sută la vot, care să garanteze validarea scrutinului.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat luni, într-un comunicat de presă, că Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane au fost trimişi în judecată în dosarul cunoscut sub numele de „Fraudă la referendum”.

Nicolae Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

„Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Dosarul a fost adus luni la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, urmând să fie înregistrat la instanţă şi să se stabilească un prim termen de judecată, după repartizarea aleatorie la un complet de la Secţia penală.

Dosarul privind referendumul a fost instrumentat de procurorul Lucian Papici, acesta fiind retras, din 2 octombrie, din funcţia de şef al Secţiei I din DNA. Încetarea delegării lui Papici ca şef al Secţiei de combatere a corupţiei din DNA a fost dispusă de procurorul general, după ce tot Tiberiu Niţu, în 23 septembrie, dispusese delegarea acestuia pe aceeaşi funcţie.