Totodată, acesta a precizat că retrocedarea islazurilor nu se poate face decât în urma unui referendum în comunităţile locale respective.
„Există situaţii reglementate separat sau în mod special, şcolile şi spitalele care sunt retrocedare timp de 10 ani nu-şi pot schimba destinaţia, trebuie să rămână ca şcoli şi spitale. Şi este de datoria Guvernului ca, împreună cu autorităţile locale, în următorii 10 ani să găsească soluţii fie de cumpărare a acelor imobile, fie de identificare a altor imobile. Parcurile şi spaţiile verzi nu se retrocedează în nicio variantă. Există o soluţie legală mult discutată cu parlamentari, cu reprezentanţi ai autorităţilor locale referitoare la islazuri. Islazurile nu mai pot fi retrocedate, sunt terenuri extrem de importante pentru viaţa unei comunităţi rurale, nu mai pot fi cedate sau retrocedate decât cu avizul Ministerului Agriculturii şi pe baza unui referendum al comunităţii locale. Dacă membrii comunităţii locale nu sunt de acord, islazul nu mai poate fi retrocedat şi compensarea se va face financiar”, a subliniat şeful Executivului.
De asemenea, a arătat acesta, pădurile care vor fi retrocedate, suprafeţele forestiere se vor supune unui regim strict – Codul silvic.
„Modificările la Codul silvic vor fi prezentate de Guvern în perioada imediat următoare, pentru a asigura că dreptul de proprietate legitim al proprietarului privat să nu ducă la distrugerea suprafeţelor forestiere, ci la prezervarea acestora şi la exploatarea acestora în mod raţional şi în modul prezervării patrimoniului naţional”, a arătat premierul.
Pe de altă parte, se vor afecta toate terenurile disponibile din fondul public pentru ca cei care nu mai pot să primească în natură respectivele proprietăţi să poată participa la licitaţiile cu puncte şi să obţină totuşi o despăgubire în echivalent.
Victor Ponta a subliniat că sistemul cu puncte este discutat cu experţii CEDO, a fost acceptat de aceştia, se consideră compatibil cu standardele europene şi practic fiecare punct în valoare de un leu va da posibilitatea fie la cumpărarea de terenuri din fondul public, fie la despăgubiri financiare.
„Sunt prevăzute în lege termene clare. Au existat parlamentari cu experienţă în domeniu (…) care au propus observaţii şi amendamente extrem de utile pentru ca termenele prevăzute în lege să fie clare şi să dea o certitudine referitoare la modul şi la perioada în care se desfăşoară procedurile”, a adăugat premierul.
Referindu-se la despăgubirile financiare, şeful Executivului a precizat că 14.000 de beneficiari care au deja titlu de despăgubire, dar care din 2011 n-au mai primit nimic pentru că s-au terminat acţiunile la Fondul Proprietatea, vor primi despăgubirile în cinci ani, ceilalţi în şapte ani, iar cesionarii vor obţine doar 15% din diferenţa între preţul plătit proprietarului şi valoarea de despăgubire.