Ponta: Poziţia lui Băsescu privind Rompetrol e un joc politic. Compania risca să intre în insolvenţă

Economica.net
11 07. 2013
petromidia_rafinarie_90944700_12805300

„Deci, povestea datoriei mai este doar pe la Cotroceni. Cred, sincer, că a fost doar un gest politic, însă, în domenii economice importante, jocurile politice interne ar trebui să nu-şi aibă loc. Parlamentul şi-a făcut treaba la timp şi a adoptat, Curtea Constituţională s-a mişcat foarte repede şi a respins contestaţia şi, sincer să fiu, în acel moment preşedintele nu mi-a zis că are vreo obiecţie. Dacă ştiam că are dânsul vreo obiecţie, ne mai gândeam. Eu ştiam că dânsul a promulgat Legea cu Rompetrolul şi nu ştiam că nu mai vrea încă o dată să promulge legea”, a afirmat premierul.

El a adăugat că, prin cererea de reexminare a preşedintelui, fiind şi vacanţă parlamentară, s-au pierdut două luni în care se putea negocia cu KazMunaiGaz fondul de investiţii de un miliard de dolari.

Ponta a susţinut totodată că, în lipsa acestei înţelegeri cu acţionarul principal al Rompetrol, compania putea ajunge în insolvenţă.

„Exista şi o varintă rea, foarte rea, pe care cred că orice om politic responsabil trebuie să o ştie şi să şi-o asume: Rompetrol putea să intre în insolvenţă, deoarece principalele datorii le are către compania mamă, KazMunai, deci rămâneam cu acţiuni la o companie în insolvenţă, fără locuri de muncă şi fără un miliard de dolari investiţii. Din acest punct de vedere, cred că asta era cea mai mare prostie pe care puteam să o facem”, a afirmat prim-ministrul.

Ministrul pentru eneregie, Constantin Niţă, a declarat, la rândul său, că în lipsa legii aprobate de Parlament nu poate fi negociat fondul de investiţii, dar că printre obiectivele acestuia s-ar putea număra centrala termoelectrică de la Năvodari, proiecte din domeniul gazelor naturale, transport petrolier.

Preşedintele a solicitat recent Parlamentului reexaminarea legii privind aprobarea memorandumului Rompetrol, în sensul respingerii acestei legi.

În baza memorandumului, statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare, iar 25 milioane dolari din suma totală reprezintă prima convenită pentru dobândirea de către grupul Rompetrol a majorităţii absolute de vot la Rompetrol Rafinare.

Memorandumul mai prevede constituirea unui fond de investiţii de un miliard de dolari, „în funcţie de condiţiile pieţei”, cu o participare a statului român sub forma unei societăţi pe acţiuni care va investi în proiecte din domeniul energetic din România. Durata investiţională este proiectată până la şapte ani, iar proiectele vor fi selectate de grupul Rompetrol „în baza unor considerente economice solide”, conform politicii în materie de investiţii.

În 2003, Guvernul a transformat în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani restanţele bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi.

Scadenţa răscumpărării obligaţiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni în valoare de numai 71 milioane dolari. Valoarea totală a dobânzilor plătite de companie în perioada 2003-2010 în contul emisiunii de obligaţiuni este de peste 250 milioane dolari.

Grupul Rompetrol, înregistrat în Olanda, are 45,85% din capitalul Rompetrol Rafinare. În urma conversiei obligaţiunilor, statul român, prin Ministerul Economiei, a devenit în 2010 acţionar al Rompetrol Rafinare, cu o participaţie de 44,69%, respectiv 19,7 miliarde de acţiuni.