Ponta vorbeşte despre sfârşitul relaţiei dintre FMI şi România

„Problema arieratelor nu e rezolvată, dar poate fi rezolvată până intrăm în boardul FMI de la sfârşitul lui iunie. Miniştrii Chiţoiu şi Voinea vă pot da graficul nostru de reducere a arieratelor”, a spus Ponta.

Întrebat dacă are garanţia că scrisoarea de intenţie va intra în boardul FMI şi va trece în bune condiţii, aşa cum a declarat vicepremierul Daniel Chiţoiu, Ponta a răspuns: „Nu are nimeni o asemenea garanţie”.

„Chiţoiu îşi doreşte, e normal, e ministru de Finanaţe”, a spus Ponta.

El a precizat că este optimist referitor la prior actions. „Avem nişte prior actions. Sunt optimist referitor la toate, chiar dacă sunt foarte dificile – CFR Marfă, cât de greu mergem mai departe, dar merge. Arieratele – la fel. Păstrarea în toate ţintele de deficit – asta s-a realizat şi se realizează în continuare. E greu. Sunt optimist”, a mai spus Ponta.

Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a declarat, joi, că poate garanta că scrisoarea de intenţie privind acordul cu FMI va intra în boardul instituţiei financiare, iar acordul României cu FMI se va încheia „în bune condiţii”.

Chiţoiu a fost întrebat dacă poate garanta că se va îndeplini ţinta privind arieratele şi se va intra în boardul FMI.

„Garantez că scrisoarea va intra în board-ul FMI şi acordul se va încheia în bune condiţii”, a susţinut ministrul.

Achitarea arieratelor de către autorităţile locale este unul dintre principalele angajamente asumate constant de România în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi nerespectat de fiecare dată. 

Luni, premierul Victor Ponta a declarat că, în momentul de faţă, România nu îndeplineşte criteriul, dar că acesta trebuie îndeplinit până în iunie, când este board-ul FMI, şi că, în caz contrar, acordul cu Fondul nu va intra în boardul instituţiei financiare.

Acordul cu FMI expiră în vara acestui an, iar autorităţile de la Bucureşti şi-au propus să încheie o nouă înţelegere financiară.

Guvernul a decis miercuri să ridice, în regim de urgenţă, limita împrumuturilor pe care autorităţile locale le pot contracta pentru arierate, la 800 milioane lei, revenind astfel la plafonul decis iniţial, dar redus ulterior, când a încercat să impună pe plan local ordinea de cheltuire a banilor din TVA şi impozit.

La 31 decembrie 2012, autorităţile locale înregistrau faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări un volum al arieratelor de 840,2 milioane lei. La finele lunii ianuarie 2013, arieratele au înregistrat o creştere de peste 300 milioane lei, ajungând la 1,18 miliarde lei. Arieratele reprezintă acele plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile.

La începutul acestui an, în luna ianuarie, Guvernul a decis, conform înţelegerii cu FMI, că autorităţile locale care înregistrează arierate la 31 ianuarie 2013 vor fi obligate să reducă volumul datoriilor cu cel puţin 85% în termen de două luni, până la 31 martie, în caz contrar Trezoreria urmând să limiteze plăţile care pot fi efectuate din contul acestora.

Pentru a le facilita îndeplinirea acestei obligaţii, Guvernul a decis în acelaşi timp, prin excepţie de la Legea privind finanţele publice locale, că autorităţile locale pot contracta de la Ministerul Finanţelor, până la 29 martie 2013, împrumuturi din vărsăminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, cu termen de rambursare de maximum 5 ani. Plafonul maxim al împrumuturilor a fost fixat încă de atunci la 800 milioane lei, apropiat de volumul total al arieratelor calculat la finele anului trecut.

Două luni mai târziu, Guvernul a redactat un proiect de ordonanţă de urgenţă care stabilea că suma din cota defalcată din impozitul pe venit şi taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, precum şi sumele reţinute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor şi taxelor locale se repartizează „numai” pentru achitarea arieratelor.

Proiectul a generat nemulţumirea autorităţilor locale, care au susţinut că solicitarea Guvernului privind achitarea cu prioritate a arieratelor reprezintă un abuz, deoarece doar consiliile judeţene şi locale decid destinaţia banilor proprii.

Pe fondul protestelor, Guvernul a aprobat ordonanţa într-o formă diferită de cea propusă, stabilind că fondurile din TVA şi impozitul pe venit sunt alocate pentru achitarea arieratelor, „precum şi” pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, prioritară fiind însă stingerea datoriilor.

Prin aceeaşi ordonanţă, limita împrumuturilor pe care autorităţile locale le puteau contracta pentru arierate a fost redusă la doar 500 milioane lei. La finele lunii aprilie, acest plafon a fost majorat în Parlament la 680 milioane lei, iar termenul permis pentru contractarea împrumuturilor a fost prelungit până la 15 mai.

Acum, cu puţin timp înainte de reuniunea board-ului FMI, Guvernul a adoptat o nouă ordonanţă de urgenţă prin care plafonul maxim de contractare a împrumuturilor este ridicat la 800 milioane lei, ajungându-se astfel la limita stabilită încă de la începutul anului, dar redusă ulterior, când Executivul a încercat să impună autorităţilor locale să folosească sumele bugetare cu prioritate pentru achitarea arieratelor.

O altă precondiţie pentru aprobarea ultimei evaluări a acordului curent cu FMI o reprezintă privatizarea CFR Marfă.

Premierul Victor Ponta speră ca privatizarea CFR Marfă să nu fie „până la capăt” un eşec şi consideră în continuare că investitorii interesaţi nu sunt „companii fantomă”, ci grupuri serioase şi puternice, problemele rezultând probabil din cauza termenelor foarte scurte pentru redactarea documentelor.

Niciunul dintre cei trei investitori care au depus documentaţia de participare nu s-a precalificat pentru etapa următoare în cadrul procesului de privatizare a companiei CFR Marfă, în urma verificării şi analizării documentelor, procesul urmând să fie reluat.

Documentaţia de participare pentru precalificarea la privatizarea CFR Marfă a fost depusă de compania americană OmniTRAX, Grup Feroviar Român (GFR) şi asocierea dintre Transferoviar Grup (TFG) şi Donau-Finanz GmbH & Co KG Austria.

Miercuri, premierul a declarat că procedura de privatizare a CFR Marfă va fi reluată de săptămâna viitoare, după ce va fi modificat caietul de sarcini pentru a impune condiţii de participare mai puţin restrictive, precizând că vina nu aparţine Ministerului Transporturilor.

Privatizarea CFR Marfă se realizează printr-o procedură de vânzare de acţiuni prin metode combinate cu criterii de precalificare, constând în negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, urmată de licitaţie cu ofertă în plic pentru un pachet majoritar de 51% din capitalul social al companiei.

Licitaţia pentru pachetul de 51% din acţiunile CFR Marfă porneşte de la 180 milioane de euro.