Ponta: România a avut cea mai amplă consolidare fiscală din UE

Î: Care este scopul vizitei dvs în Franţa astăzi?

R: Este vorba de a relansa un parteneriat cu un aliat istoric, care nu a fost suficient de fructuos în ultimul timp. Vizita mea are o dimensiune politică, voi avea întrevederi cu premierul şi cu preşedintele republicii, precum şi o importantă componentă economică. Este prevăzută o întâlnire cu o duzină de mari patroni, deoarece toate companiile din indicele CAC 40 (n.r. – al Bursei de la Paris), cu excepţia a două, sunt implantate în România, în special Renault, Orange, Veolia, Vinci, Areva. Acorduri sunt în curs de finalizare în energie, agricultură, autostrăzi.

Î: România a fost arătată cu degetul în scandalul cărnii de cal. Aţi stabilit responsabilităţile?
R: Am stabilit, lucru confirmat de autorităţile europene, că firmele româneşti au respectat standardele în materie de transparenţă şi corectitudine a tranzacţiilor. Primul nostru obiectiv este să-i protejăm pe consumatorii europeni.

Î: Dosarul romilor din România apasă pe relaţiile franco-române de ani de zile. Ce măsuri intenţionaţi să luaţi pentru a ieşi din ‘caruselul’ romilor stimulaţi să se întoarcă la dvs. pentru ca apoi să revină în Franţa?
R: Înţelegem că abordarea tradiţională care constă în a spune că ‘aceasta nu este problema noastră’ nu a fost eficientă. După vizita de vara trecută a lui Manuel Valls (n.r. – ministrul francez de interne), am decis să ne întărim programul de angajare a romilor în uzinele româneşti şi de integrare a copiilor lor în şcoală, pentru a nu mai fi stimulaţi să plece. Însă acest lucru va dura ani de zile.

Î: Ce intenţionaţi să faceţi pentru a relansa creşterea economică?
R: Putem să ne aşteptăm la o creştere de doar 1,6-2% în 2013 din cauza crizei europene şi a efectelor planului de punere în ordine a finanţelor publice. Mizăm pe două motoare importante ale economiei noastre: agricultura, care ar urma să meargă mai bine după seceta din 2012, cea mai grea din ultimii 30 de ani, şi energia. Am revenit în special asupra moratoriului care interzicea exploatarea gazelor de şist. În acest an avem un cadru fiscal stabil, cu menţinerea taxei unice de 16% (rezultatul unui compromis cu aliaţii noştri liberali, timpul va spune dacă va avea succes). Am adus deficitul public de la 5,5% din PIB în 2011 la 2,8% în 2012, ceea ce a reprezentat cea mai amplă consolidare fiscală din Uniunea Europeană, în an electoral pe deasupra.

Î: Deficitul balanţei de plăţi a fost redus. Trageţi profit din austeritatea impusă de Traian Băsescu, care a cauzat înfrângerea electorală a partidului său?
R: Nu din această cauză partidul lui Traian Băsescu a pierdut legislativele, ci pentru probleme de corupţie, între altele. Sunt convins că putem să avem o disciplină bugetară şi să reducem costurile de funcţionare ale administraţiei fără a tăia, totuşi, din programele sociale. Le-am dat, astfel, pensionarilor ceea ce le fusese luat de către fostul guvern.

Î: Investitorii au fost speriaţi de violentul conflict dintre dumneavoastră şi preşedintele Băsescu. Conflictul s-a terminat?
R: Criza a fost rezolvată de ampla noastră victorie la legislativele din 9 decembrie, la sfârşitul cărora am subliniat că, cuvintele de ordine ale acţiunii noului guvern vor fi ‘stabilitate’ şi ‘predictibilitate’ şi că nu mai este loc pentru temeri de noi înfruntări. Fapt salutat de pieţele financiare, pentru că am plasat acum o săptămână o obligaţiune, suprasubscrisă de cinci ori, cu un randament de 4,5 % faţă de 6,7 % acum un an. În ceea ce priveşte reproşurile Comisiei Europene, aceasta a publicat la sfârşitul lunii ianuarie un raport care recunoaşte progresele înfăptuite.

Î: Totuşi, Comisia cere să avansaţi repede în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei, punerea în aplicare a diferitelor coduri juridice…
R: Vom reforma în curând justiţia în acest sens, noul Cod civil este în vigoare, iar noul Cod penal nu va întârzia.

Î: Cum se prezintă negocierile pentru un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional?
R: În cadrul programului în curs şi al exigenţelor FMI, programul nostru de privatizare progresează. Începând din iunie, vom începe noi discuţii cu FMI pentru a obţine o linie de credit de tip preventiv, din care nu vom trage neapărat, dar care va constitui o plasă de securitate.