El a insistat în acelaşi timp, la postul B1 TV, că nu există la acest moment o altă poziţie oficială decât cea a Germaniei privind aderarea României la Schengen, dar că în cazul unui vot şi alte state s-ar putea alinia acestei poziţii.
„Probabil că Olanda ar vota alături de Germania. Nu se pune problema să mai cerem vot, sunt convins că Germania, de obicei, nu rămâne singură când se pune problema de vot, că totuşi e una dintre ţările-lider ale Uniunii Europene, iar pentru România nu se schimbă nimic dacă e un singur vot împotrivă sau sunt trei ori cinci. Practic, un singur vot, dreptul de veto anunţat oficial de Germania, este suficient şi, din acest motiv, am considerat că nu are rost să încălcăm uzanţele europene”, a spus Ponta, explicând că atunci când se anunţă un drept de veto din partea unei ţări, nu se mai merge la vot, ci pe ideea unui compromis pentru o perioadă ulterioară.
Administraţia Prezidenţială informează că, la consultările de la Cotroceni cu premierul şi miniştrii de Externe şi de Interne, s-au discutat teme de politică externă, precum şi mandatele României pentru şedinţa COREPER din 6 martie şi pentru Consiliul JAI din 7 – 8 martie.
Ace;ai mesaj a fost transmis şi de Guvern.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că Germania nu este singura ţară care ar fi votat împotriva aderării României la Schengen, menţionând că sunt cel puţin şapte state care s-ar fi opus în cazul unui vot.
Preşedintele a susţinut că „poziţia corectă” care ar trebui adoptată de autorităţi pe tema Schengen ar fi „să se ia notă şi să stabilim un alt termen în care să discutăm accesul în Schengen”, adică fie septembrie, fie decembrie.
Traian Băsescu a mai spus că salută poziţia exprimată de premierul Ponta privind mandatul reprezentantului României în şedinţa Consiliului JAI din această săptămână pe tema intrării în Schengen.
În replică, premierul a declarat că ideea susţinută de Băsescu potrivit căruia cel puţin şapte state s-ar fi opus în cazul unui vot pentru aderarea României la Schengen reprezintă „o poveste” care nu există şi a arătat că poziţia statelor UE nu poate fi discutată „după bârfe”.