„Singurul efect direct pe care îl avem este pierderea acelui top-up, acel 10% în plus pe care îl primim ca şi cofinanţare de la UE. Practic, e vorba de 1,7 miliarde de lei pe an, deci 150 de milioane lei pe lună, deci 30-35 de milioane de Euro pe care îi piedem în fiecare lună de la Comisia Europeană, pentru că în loc de 95% cofinanţare primim doar 85%. Deci, dacă vreţi, primul calcul al acestei supărări a preşedintelui – 150 milioane de lei pe lună pe care îi pierdem de la Comisia Europeană”, a spus Ponta.
Premierul a precizat că se va vedea în zilele următoare dacă sunt probleme pe cursul de schimb sau pe dobânzile pe care le plăteşte statul român.
Ponta a spus că memorandumul nu poate fi trimis la FMI, pentru că e vorba de un acord internaţional şi, conform Constituţiei, acordurile internaţionale trebuie semnate şi de preşedinte.
„După cum ştiţi foarte bine, FMI a anunţat că şi-a anulat şedinţa board-ului din luna decembrie în care trebuia să aprobe noua scrisoare de intenţie şi memorandumul. La un moment dat, după ce preşedintele acceptă ideea că trebuie să facem o comisie de anchetă, probabil că o să semneze”, a mai spus Ponta.
Board-ul FMI se va reuni, cel mai probabil, în luna martie pentru a discuta pe tema acordului cu România, după ce o misiune a instituţiei financiare se va afla în luna ianuarie la Bucureşti, întrucât nu poate analiza scrisoarea de intenţie şi memorandumul fără semnătura preşedintelui ţării.
Misiunea FMI vine la Bucureşti pentru a doua revizuire a acordului şi o analiză a situaţiei create prin refuzul preşedintelui Traian Băsescu de semna memorandumul cu FMI, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi.
Fără o decizie la nivel politic, acciza la carburanţi va creşte de la 1 ianuarie, indiferent de poziţia preşedintelui, pentru că ordonanţa prin care taxa a fost majorată este în vigoare.
Discutarea în board-ul FMI a scrisorii de intenţie şi a memorandumului de politici economice încheiate cu autorităţile române, programată pentru luna decembrie, a fost amânată întrucât documentele trebuie să conţină şi semnătura preşedintelui ţării.
Consiliul Director al FMI a aprobat la finele lunii septembrie un nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.
Board-ul FMI a avizat, la sfârşitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale precedentului acord. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.