„În acest an vom finaliza şi, probabil, vom şi adopta noua lege privind revedenţele. Practic, anul viitor, România va avea redevenţe pentru toate resursele sale naturale, la media europeană”, a spus Ponta.
El a arătat că noile revedenţe ar putea fi aplicate, mai devreme, şi companiei Petrom, „în funcţie de negocieri” şi dacă va exista „un regim stimulativ”.
Reprezentanţii Guvernului au arătat totodată că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va stabili, pe baza rezervelor, dacă pentru gazele de şist vor fi redevenţe mai mici decât cele pentru gazele convenţionale.
Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc în prezent redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.
La începutul anului, premierul Ponta a anunţat că Guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015, precizând că va discuta pe această temă cu cu managerul general al OMV, proprietarul companiei Petrom.
Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a declarat atunci că este necesar ca redevenţele pentru producţia de petrol şi gaze să crească şi să ajungă la nivelul din Uniunea Europeană, „undeva la 20-30%, cel puţin”.
Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.
Principalele companii din sectorul petrolului şi gazelor din România sunt OMV Petrom, Rompetrol (deţinută de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) şi Romgaz Mediaş.
Producţia de gaze este asigurată în proporţii aproape egale de Romgaz şi OMV Petrom. OMV Petrom este singura companie care extrage ţiţei, având acest drept prin contractul de privatizare către grupul austriac OMV, în 2004.