El a arătat, în plenul Parlamentului, că aceste noi condiţii înseamnă reducerea nivelului de cofinanţare a proiectelor UE de la bugetul comunitar de la 85% la 75% (ceea ce ar impune costuri suplimentare în bugetul României de 6 miliarde euro), trecerea taxei pe valoarea adăugată în categoria cheltuielilor neeligibile (ceea ce presupune alte cheltuieli suplimentare din bugetul naţional de 12 miliarde euro) şi reducerea avansurilor plătite din fonduri europene de la 7% la 2%.
„Aceste cifre trebuia prezentate şi explicate de Guvern, de preşedinte, de toţi cei care doresc să reprezinte România, explicând efectul asupra fiecărui cetăţean. Nu doar 400 de euro dintr-o împărţire extrem de mecanică a sumei la populaţia României, ci ce înseamnă acest lucru pentru capacitatea României de a avea o producţie agricolă competitivă, o infrastructură apropiată de standarde europene, capacitatea de dezvoltare în ideea unei convergenţe cu standardele europene”, a spus Ponta.
Şeful Guvernului a prezentat şi situaţia actuală a absorbţiei fondurilor europene, susţinând că România a executat din 2007 ca plăţi directe pentru agricultură 3,4 miliarde euro dintr-un total de 6,5 miliarde euro, iar pentru dezvoltare rurală a atras 3,6 miliarde euro, reprezentând aproape jumătate din total, şi a estimat că plăţile vor atinge 80-90% în intervalul 2013-2015.
El a susţinut totodată că, în cadrul politicii de coeziune, au fost alocate României circa 20 miliarde euro, din care au fost primite peste 4 miliarde euro, reprezentând 20% din total.
Premierul a amintit însă în acelaşi timp că România a suportat corecţii financiare de aproape 600 milioane euro pentru nereguli identificate de către Comisia Europeană în derularea proiectelor în intervalul 2009-2011.