Ponta: Vreau să avem din nou un parteneriat strategic cu Germania
‘Vizita din Germania are ca scop o revenire a relaţiilor bilaterale la un nivel care a existat în anii trecuţi şi care în 2012, în urma crizei politice din România, a suferit o perioadă de îngheţ. /…/ Vreau să avem din nou un parteneriat strategic cu Germania. Este evident că Germania şi Franţa sunt motoarele Europei – şi România are nevoie de ambele ţări, nu poate fi doar într-o parte sau în alta. /…/ Vreau să încurajez continuarea investiţiilor germane în România şi să spun că România, având acum stabilitate politică, este din nou un partener esenţial pentru Germania în regiune’, a afirmat primul ministru.
În opinia sa, România ar trebui să se coordoneze cu Germania în ceea ce priveşte politicile economice şi sociale la nivel european, inclusiv în legătură cu politica energetică. Victor Ponta şi-a manifestat, totodată, susţinerea faţă de ‘ceea ce pentru România e prioritatea zero, şi anume Moldova şi drumul european al Moldovei’.
‘România trebuie să se coordoneze cu Germania, să aibă un punct de vedere cât mai bine coordonat referitor la ceea ce pentru România e prioritatea zero şi anume Moldova şi drumul european al Moldovei, sprijinirea coaliţiei pro-europene, susţinerea la summitul de la Vilnius a unui acord de asociere a Moldovei; aici vocea Germaniei în Europa este, evident, esenţială, iar interesele şi politica Germaniei faţă de atragerea Moldovei în sfera Uniunii Europene constituie o politică, din punctul meu de vedere, sută la sută identică cu interesul României’, a menţionat premierul Ponta.
Întrebat în legătură cu aderarea României la zona euro, şeful guvernului de la Bucureşti a estimat că aceasta ar putea avea loc în 2018, menţionând însă că acest lucru ţine de o serie de criterii. ‘În primul rând, România să fie pregătită structural, nu doar cu criteriile nominale, inflaţie, deficit, datorie publică, ci şi capacitatea noastră de a rezista la competiţia din zona euro, căci dacă intrăm nepregătiţi ne ducem în faliment. Acesta este primul criteriu, pe care România, din punctul meu de vedere, îl poate îndeplini în perspectiva 2017-2018. Al doilea criteriu /…/ ţine de deciziile care se iau în zona euro şi anume, după criza financiară /…/ zona euro să aibă o politică mult mai coordonată şi mai clară faţă de noii membri. /../ E în avantajul nostru să nu spunem, cum spune Marea Britanie ‘nu vrem în euro’, e în avantajul nostru să ne stabilim ca target politic şi strategic acest lucru şi, dacă nu sunt prea optimist, cred că putem fi membri în 2018′, a conchis premierul Ponta.
Referitor la migraţia forţei de muncă din România către alte state din UE, problemă care creează preocupare în Occident, Victor Ponta a declarat că nu poate fi oprită prin mijloace coercitive, ci ‘numai încurajând investiţiile care creează locuri de muncă în România’. ‘Eu sunt un social-democrat care a înţeles foarte bine că locurile de muncă le creează zona privată, nu statul!’, a menţionat premierul. El s-a pronunţat, de asemenea, pentru acordarea de facilităţi pentru anumite domenii în care competiţia pentru forţa de muncă este cea mai mare, de exemplu IT.
Rugat să comenteze o recentă afirmaţie a comisarului european pentru energie Günther Oettinger privind neguvernabilitatea României, Victor Ponta a afirmat că nu poate spune că ţara noastră este neguvernabilă, dar că este ‘total de acord că România are un aparat administrativ foarte greu guvernabil’.
‘Şi nu e o chestiune de un an, doi, sau că l-am moştenit de la guvernul Boc, ci este ceva care s-a perpetuat, nu stiu dacă din perioada comunistă, dar în mod sigur după 1990, un conservatorism şi o reticenţă a aparatului administrativ faţă de orice schimbare’ – a spus Victor Ponta, exprimându-şi totodată satisfacţia faţă de faptul că a reuşit să schimbe ‘lucruri pe care nu le-a schimbat nimeni în 20 şi ceva de ani, fie că vorbim de locuinţele de protocol, de contractele de la Hidroelectrica, de tot felul de autorităţi aşa-zis independente, care erau stat în stat’.
‘Dar pe de altă parte încă sunt convins că am şi puterea personală şi puterea politică – până la urmă, reprezint o putere politică extrem de solidă, cum este USL-ul – de a reuşi în aceşti patru ani, apropo de guvernabilitatea aparatului administrativ, mult mai mult decât s-a făcut în ultimii 20 de ani. Când nu o să mai cred că pot, las rapid pe altcineva’, a declarat premierul.