„2020 a fost un an foarte complicat, însă azi vorbim de 2021. Ne uităm la un an nou, cu provocări nenumărate încă, dar şi cu multe oportunităţi. Eu cred că 2021 este anul revenirii către normal, la creştere economică, la redresare, în care ne aşteptăm să fie resimţite pentru prima dată efectele Planului de Redresare şi Rezilienţă. Am văzut că a fost aprobat. Sunt 650 miliarde de euro care vor pleca de la Uniunea Europeană către ţările membre şi cred că acest program reprezintă o şansă uriaşă pentru România. Pentru anul acesta vorbeam de o revenire la creştere economică. Un ritm de creştere economică între 3% şi 4% este de aşteptat pentru acest an. Desigur, incertitudinile rămân ridicate şi pot influenţa aceste estimări atât spre bine cât şi spre rău. Însă trebuie spus că războiul cu pandemia nu este complet câştigat. Lucrurile arată că vom fi învingători, dar trebuie să continuăm pe acest drum. Este foarte important că avem vaccinuri”, a spus Popa la webminarul „România încotro? Lecţii pentru 2021”.
El a subliniat că, o dată cu ţinerea sub control a pandemiei, din trimestrul al doilea ar trebui să se vadă o revitalizare a economiei iar în partea a doua a anului accesul la fondurile europene se va vedea, va avea o contribuţie din ce în ce mai importantă la consolidarea creşterii economice.
De asemenea, oficialul BNR a semnalat că au fost învăţate lecţii din criza precedentă, cel puţin în ceea ce priveşte sectorul bancar, care este puternic, dezvoltat, „parte a soluţiei şi nu parte a problemei cum vorbeam în anii 2007, 2008, 2009”, dar a atras atenţia că nu am învăţat destul de bine când vine vorba despre deficit, deoarece pandemia „ne-a prins cu un deficit destul de înalt”.
Cristian Popa a mai menţionat că economia României a fost relativ rezilientă în 2020, conform datelor de până acum scăderea fiind estimată la aproximativ 5%, în timp ce în Europa a fost de 7%.
„Deci evoluţia economică a României a fost mai bună. Este un rezultat relativ bun, cel puţin raportându-ne la mediul extern şi mai ales în condiţiile intrării în pandemie cu un deficit crescut, care a limitat spaţiul de acţiune. Un efect vine şi din structura economiei româneşti, serviciile reprezentând o pondere mai mică decât în ţările dezvoltate, decât în Europa, şi ştim că serviciile au suferit mai tare, au fost mai mult negativ impactate de restricţii. Trăgând linie, economia României a fost mai rezilientă decât economia europeană”, a punctat Popa.
Potrivit acestuia, provocările pentru acest an sunt menţinerea pe o traiectorie de însănătoşire macroeconomică, dar şi bugetul de stat înclinat către cheltuieli, riscul ce vine de la agenţiile de rating etc.
„Nu trebuie să uităm că deficitele gemene sunt încă acolo, provocările unui buget de stat înclinat către cheltuieli permanente, şi vorbim de pensii pensii şi asigurări sociale, este tot acolo această provocare, riscul agenţiilor de rating este mai mic însă nu a dispărut complet, este şi el tot acolo. Deci rămânem într-un mediu presărat cu provocări, dar şi oportunităţi”, a spus oficialul BNR.
În acest sens, el a menţionat banii europeni care reprezintă „o oportunitate mare, poate cea mai mare oportunitate a anilor ce urmează”.
„Când vorbim de bani europeni, dacă ne uităm la ce am realizat în trecut, lucrurile ne spun că puteam face mai bine. Avem o rată de absorbţie de puţin peste 50% pentru ultimul ciclu multianual. Deci putem fi mai buni la acest aspect. Cred că este un moment bun să arătăm că putem mai bine. De ce asta? Pentru că miza este mai mare, vorbim de sume aproape dublate de Planul de Redresarea şi Rezilienţă. Deci sunt semnificativ mai mulţi bani pe masă şi în acelaşi timp nevoia pentru aceşti bani este mai mare. Avem nevoie de redresare economică, avem acele direcţii venite dintre Europa unde ştim că putem performa mai bine, digital green, avem şi sectorul infrastructură.(…) România are nevoie să facă investiţii şi aceste fonduri europene Next Generation şi planul normal de fonduri europene reprezintă o sursă extraordinară pentru investiţii. (…) Cred că acest Plan Naţional ar trebui să fie poate prioritatea zero a ţării. Nu de multe ori cineva îţi dă bani gratis pentru a construi ce ai nevoie, fie că vorbim de drumuri, de digitalizare, conexiune la internet, educaţie…”, a mai afirmat Cristian Popa.