Populaţia rezidentă a României era de 19,5 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2018

11 iulie a fost marcată de Organizaţia Naţiunilor Unite ca fiind Ziua Mondială a Populaţiei, întrucât la 11 iulie 1987 populaţia lumii a atins pragul simbolic de cinci miliarde de locuitori.

De atunci, populaţia planetei a continuat să crească, exceptând ţările Europei, inclusiv România, unde sporul natural este negativ.

Astfel, potrivit INS, la 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă a României a fost de 19,530 milioane de locuitori. Populaţia feminină reprezenta 51,1% din total.

Comparativ cu 1 ianuarie 2017, la 1 ianuarie 2018 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 17,8% la 18,2%.

Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 66,2% din total, în scădere cu 163,800 persoane faţă de începutul anului 2017.

La 1 ianuarie 2018, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,1% în populaţia rezidentă a ţării.

Regiunea de dezvoltare Bucureşti – Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezentând 88,7% din populaţia totală a regiunii.

În anul 2017, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 75,73 ani, în creştere cu 0,17 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 6,95 ani decât bărbaţii.

Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2017, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural cu 2,79 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferenţe mai accentuate înregistrându-se la populaţia masculină (3,11 ani) faţă de cea feminină (1,87 ani).

În anul 2018, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -75.300 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării.

„Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalităţii, menţinerea unui spor natural negativ, migraţia internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii şi, implicit, a populaţiei rezidente, precum şi a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă”, consideră experţii INS.

O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populaţiei rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 41,9 ani la 1 ianuarie 2018.

Conform Diviziei de Populaţie a ONU, la 1 iulie 2019, populaţia lumii a fost estimată la 7,7 miliarde de locuitori; ţările cu cea mai mare populaţie sunt China (1,434 miliarde de locuitori), India (1,366 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (329 milioane de locuitori), Indonezia (271 milioane de locuitori) şi Pakistan (217 milioane locuitori).

Se prognozează că populaţia lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori în anul 2050 şi la 10,9 miliarde locuitori în anul 2100; cele mai mari creşteri ale populaţiei între anii 2019 şi 2050 vor avea loc în Republica Democratică Congo, Egipt, Etiopia, India, Indonezia, Nigeria, Pakistan, Statele Unite ale Americii şi Republica Tanzania.

În jurul anului 2027, se estimează că India va depăşi China, devenind cea mai populată ţară din lume.

România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punctul de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2018. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (82,792 milioane locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (475.700 locuitori).