Regimul în vigoare de la sfârşitul anului 2012 va fi extins la alte sectoare decât cel imobiliar, până acum în centrul dispozitivului ce permite investitorilor să obţină un permis de şedere care le deschide porţile spaţiului Schengen.
Candidaţii la această viză preţioasă vor putea continua să cumpere un bun imobiliar de 500.000 de euro, să realizeze un transfer de capital de un milion de euro sau să creeze zece locuri de muncă.
O altă noutate va fi că Portugalia va propune ‘o discriminare pozitivă pentru investiţii în zonele cu densitate scăzută a populaţiei sau cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media naţională’. Aceste zone vor beneficia, potrivit lui Portas, de o reducere de 20% a sumelor investite.
Dacă Portugalia a decis să reducă pragul minim de investiţii necesare pentru a obţine vizele, controalele vor fi întărite în acelaşi timp, a asigurat în faţa presei Portas.
‘Această reformă are ca scop să deschidă posibilitatea de a investi mai mult în sectoarele importante pentru economia noastră şi să crească controalele înainte şi după atribuirea vizelor’, a comentat el.
Portugalia suportă acum consecinţele unei afaceri vaste de corupţie legate de atribuirea de vize ‘gold’, descoperită în noiembrie în sferele înalte ale statului, aminteşte AFP.
Unsprezece persoane, dintre care înalţi funcţionari, au fost atunci arestate, suspectate de umflarea artificială a preţului unor bunuri imobiliare pentru a atinge pragul impus. Cinci suspecţi au fost plasaţi în arest preventiv sau arest la domiciliu.
Până la sfârşitul anului 2014, au fost acordate în total 2.022 de permise de şedere, adică o investiţie de 1,2 miliarde de euro. Portas a cifrat la ‘peste 100 de milioane de euro’ veniturile fiscale legate de aceste investiţii.
Titularii vizelor, cea mai mare parte investitori chinezi, dar şi brazilieni, ruşi sau sud-africani trebuie să locuiască în Portugalia cel puţin şapte zile pe an pentru a putea circula liber în spaţiul Schengen.