Deşi nevoia de a ieşi din ţară pentru a găsi un loc de muncă nu este ceva nou pentru portughezi, cifrele vehiculate acum amintesc de exoduri trecute: în medie, aproape 80.000 de persoane pe an au pornit în această călătorie începând din 2008, potrivit datelor Observatorului Emigraţiei din Portugalia.
Aceste cifre sunt deosebit de relevante în contextul dimensiunilor Portugaliei, a cărei populaţie numără ceva mai mult de 10 milioane de locuitori. Calculele arată că aproape două milioane de portughezi trăiesc în străinătate.
Fenomenul emigraţiei din Portugalia nu îi vizează numai pe cei mai tineri, deşi aceştia formează majoritatea. Angola, fostă colonie portugheză, devine acum o opţiune reală pentru găsirea unui loc de muncă în cazul persoanelor aflate în ultimii ani de activitate.
‘În mod normal, majoritatea emigranţilor sunt tineri fără copii. Totuşi, pe timp de criză, şomajul sau pierderea accentuată a veniturilor în cadrul familiei contribuie la decizia de a emigra în cazul persoanelor în vârstă’, a explicat, pentru EFE, preşedintele Observatorului.
Pensiile mici pe care le plăteşte statul portughez – 87% nu depăşesc 1.000 de euro pe lună – constituie încă un motiv care explică fenomenul emigraţiei, potrivit aceleiaşi surse.
O simplă privire asupra numeroaselor pagini web dedicate căutării unui loc de muncă în străinătate şi apărute în timpul crizei – rata şomajului este de 15,3%, a cincea mai mare din UE – este suficientă pentru a vedea că sunt tot mai numeroase persoanele cu vârsta peste 50 de ani interesate.
Potrivit datelor oficiale, dintre cele peste 875.000 de persoane care nu au un loc de muncă în ţară, o treime au peste 45 de ani, adaugă sursa citată.