Portugalia şi Grecia au fonduri disponibile pentru bănci, dacă va fi necesar – ESFS
Portugalia şi-a recâştigat accesul pe pieţe şi deţine un capital tampon pentru acoperirea necesităţilor sale de finanţare în următoarele 12 luni. Ca rezultat ‘nu este necesar ca acest stat să apeleze la orice tip de finanţare de urgenţă’, a apreciat Regling, într-un interviu acordat la Londra.
De asemenea, Portugalia a pus deoparte 6,4 miliarde de euro pentru bănci, în timp ce Grecia are 11 miliarde de euro într-un fond similar, până la finalizarea testelor de stres şi a verificării calităţii activelor, astfel încât în caz de nevoie sumele sunt disponibile, a explicat şeful Fondului European de Stabilitate Financiară.
În cazul Portugaliei, Regling apreciază că nu va fi nevoie de fonduri suplimentare pentru recapitalizarea băncilor, sau dacă va fi cazul, va fi vorba despre o sumă mică, în timp ce nu se cunosc datele exacte privind necesităţile de finanţare pentru Grecia.
‘Majoritatea oamenilor se aşteaptă ca necesităţile de finanţare pentru creditorii eleni să fie sub 11 miliarde de euro, dar nu ştim’, a declarat şeful EFSF.
Recent, directorul Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), Anastasia Sakellariou, a dat asigurări că orice posibile necesităţi de capital scoase în evidenţă de BCE la primele patru mari bănci greceşti vor fi gestionabile.
Banca Centrală Europeană va prelua activitatea de supervizare bancară în zona euro începând din luna noiembrie şi, înainte de acest pas, va evalua starea de sănătate a celor mai mari 128 de bănci din zona euro printr-o analiză amănunţită a calităţii activelor lor şi, de asemenea, a capacităţii lor de a face faţă şocurilor şi stresului.
National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank se numără printre băncile care vor fi supuse testelor de stres, rezultatele preliminare urmând să fie publicate în a doua jumătate a lunii octombrie.
‘Chiar dacă vor apărea unele necesităţi suplimentare de capital, cred că vor fi gestionabile’, a declarat Anastasia Sakellariou. ‘Criza economică a dat naştere unui nou sistem bancar mai stabil’, a spus Sakellariou, fără a face, însă, estimări cu privire la posibilele necesităţi de capital ale băncilor greceşti.
National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, care împreună controlează aproximativ 90% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. În cadrul programului de asistenţă financiară a Greciei, cele două foruri au creat un fond de 50 de miliarde de euro pentru ajutorarea sectorului bancar elen.
Toate cele patru mari bănci greceşti au trecut, deja, prin două runde de recapitalizare, după două teste de stres derulate de banca centrală a Greciei, astfel că în prezent HFSF este acţionarul majoritar la National Bank of Greece, Piraeus Bank şi Alpha Bank.
HFSF a injectat 25,5 miliarde de euro în cele patru bănci şi a cheltuit alte 14,4 miliarde de euro pentru a închide alte bănci considerate neviabile. În prezent, HFSF mai dispune de rezerve de lichidităţi în valoare de aproximativ 11,5 miliarde de euro.
Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).