Portul Constanţa creşte: şeful CNAPM vizează extinderea hinterlandului pe Dunăre, spre Austria şi Polonia
Directorul general al CNAPM Constanţa a arătat că, potrivit unor statistici interne, se estimează că la ora actuală prin Portul Constanţa se operează aproximativ 75 % din cantitatea de mărfuri ce tranzitează România, dar că în viitor, planurile de dezvoltare trebuie să aibă în vedere atât diversificarea structurii mărfurilor operate aici şi construcţia de noi capacităţi specializate în sectorul gazelor naturale şi produselor petroliere, spre exemplu, dar şi extinderea arealului de beneficiari ai serviciilor către economiile din state central-europene, precum Austria şi Polonia, zone către care trebuie extins hinterlandul portuar.
‘Trebuie să înţelegem că poate mai bine de 75 la sută din întreaga cantitate de marfă care tranzitează România are ca punct final al României Portul Constanţa, indiferent că pleacă pe calea ferată sau pe autostrăzi. Dacă ne uităm în jurul nostru, unii poate şi-au făcut mai bine calea ferată, discutăm de Bulgaria, şi-au făcut mai bine poate drumuri, de-aia vor şi poduri, să-şi folosească infrastructura de transport. Noi trebuie să ne folosim infrastructura noastră de transport, autostrada albastră, Dunărea. Dacă ajungem la containere, vă pot spune aşa, la ora actuală, din Viena pleacă spre Hamburg 350 de mii de TEU-uri anual’- a afirmat Tivilichi.
Directorul general al CNAPM Constanţa a mai spus că potenţialii parteneri de afaceri din zona central-europeană au sugerat interesul pentru asigurarea unor fluxuri de mărfuri transportate pe cale fluvială sau feroviară, către Portul Constanţa.
‘În discuţiile pe care le-am avut cu ei, au spus: Faceţi Dunărea predictibilă să poată veni la Portul Constanţa fluxurile de mărfuri şi vi le dăm pe toate. Încercăm să preconizăm o nouă rută – Polonia, a cărei marfă intenţionează să găsească ca al doilea culoar de marfă Portul Constanţa. Sunt două variante. Ori vin pe cale ferată, dar asta înseamnă că tranzitează un pic Ucraina, intră în nordul ţării şi ajung în Portul Constanţa sau, un pic mai sigur, din Polonia prin Ungaria şi apoi pe Dunăre până în Portul Constanţa’, a declarat Tivilichi.
În altă ordine de idei, Dan Tivilichi a mai susţinut că pentru anul 2018 estimează o creştere a traficului de cereale prin Portul Constanţa, pe fondul stimulării producţiei agricole în Serbia, ca urmare a deschiderii agriculturii, din ţara vecină, către firmele internaţionale de comerţ, în domeniul cerealelor dar că portul trebuie să caute şi noi direcţii de dezvoltare.
‘Se estimează o creştere a producţiei agricole, mai ales în Serbia, unde au pătruns principalii traderi de cereale care vor creşte cantitatea de cereale pe suprafaţa cultivată. Estimăm un potenţial între 5 şi 6 milioane de tone de cereale. Poate nu va fi tot în 2018, dar există acest potenţial, depinde de noi să-l atragem. Portul Constanţa nu trebuie să stea numai în cereale, poate avea o valoare deosebită pe segmentul de energie, cu produse petroliere şi gaze. A ieşit certificatul de urbanism şi în perioada următoare un investitor privat va construi un nou terminal petrolier în Portul Constanţa Sud. Ne uităm cu interes spre ceea ce se întâmplă în zona Midia, la Rompetrol, cu rafinăria de la Năvodari, unde avem promisiuni că va fi o creştere a nivelului de trafic prin portul Midia şi un alt punct al Portului Constanţa pe care dorim să-l dezvoltăm şi avem premise importante de dezvoltare este cel al sistemului de transport Ro-Ro. Avem toate şansele ca la sfârşitul lunii decembrie sau în ianuarie cel târziu, să redeschidem linia Constanţa – Istanbul, ceea ce ar fi un mare câştig pentru portul Constanţa’ – a încheiat directorul CN APM, Nicolae Dan Tivilichi.