Portul Constanța este pentru Kazahstan o poartă de acces esențială pe piețele europene INTERVIU

Ce înseamnă România pentru Kazahstan? Recent, în timpul vizitei în România, șeful KazMunayGas a declarat că România este principalul partener al Kazahstanului.

România este un partener cheie pentru Kazahstan în Europa, atât din punct de vedere economic, cât și diplomatic. De-a lungul anilor, relațiile noastre bilaterale s-au consolidat, iar noi considerăm România o punte strategică între Kazahstan și Uniunea Europeană.

În sectorul energetic, cel mai mare activ investițional al Kazahstanului în Europa, KazMunayGas International (KMGI), cunoscut și ca Rompetrol în România, este implicat activ pe piață de aproape două decenii. Compania a demonstrat un angajament puternic pentru încurajarea investițiilor în țara dumneavoastră.

Rompetrol este, de asemenea, unul dintre cei mai importanți contribuabili la bugetul de stat al României. Este al treilea cel mai mare contribuabil din țară, al cărui aport la bugetul național se ridică la 23,7 miliarde de dolari SUA, inclusiv peste 2 miliarde de dolari SUA în ultimii ani. În plus, compania este unul dintre cei mai mari angajatori din România, oferind în mod direct peste 3.600 de locuri de muncă și susținând indirect alte 15.500 de locuri de muncă.

O etapă importantă a fost depășită în iunie 2024, odată cu lansarea oficială a proiectului „Hidrotratarea motorinei” la rafinăria Petromidia. Acesta este parte din mai multe proiecte de investiții în derulare, în valoare totală de peste 1 miliard de dolari SUA, toate aliniate la obiectivele comune ale Fondului de investiții kazah-român.

Prezența KazMunayGas International în România, prin active precum rafinăria Petromidia, subliniază profunzimea legăturilor noastre economice. Dincolo de petrol și gaze, cooperarea noastră se extinde în domeniul comerțului, logisticii și educației. Poziția geografică a României, capacitățile sale industriale și deschiderea sa față de parteneriatele externe fac din aceasta un partener important și promițător pentru Kazahstan în regiune.

În calitate de reprezentant al guvernului kazah, cum vedeți în prezent relația cu omologii dumneavoastră români?

Relațiile dintre Kazahstan și România sunt puternice și continuă să se dezvolte dinamic. Cele două țări împărtășesc interese economice comune, iar dialogul nostru diplomatic rămâne deschis și constructiv. Atât Kazahstanul, cât și România s-au angajat să susțină o ordine internațională bazată pe dreptul internațional, să asigure stabilitatea regională și să încurajeze cooperarea economică. România a fost printre primele țări care au recunoscut independența Kazahstanului în 1991. De atunci, parteneriatul nostru s-a dezvoltat în unul reciproc avantajos. Apreciem sprijinul României în consolidarea relațiilor Kazahstan-UE, precum și rolul său în securitatea regională și conectivitatea economică.

România este principalul partener comercial și de investiții al Kazahstanului în Europa Centrală și de Est, ocupând locul 5 între țările UE și locul 12 la nivel global. Statisticile reflectă o tendință pozitivă în comerțul nostru bilateral. În 2024, cifra de afaceri comercială între țările noastre a ajuns la 2,92 miliarde de dolari SUA, marcând o creștere de 1,6% față de 2023, mai puțin impactul anilor COVID-19 (2020-2021). În perioada 2005-2023, volumul investițiilor brute ale României în Kazahstan au totalizat 1,57 miliarde de dolari SUA.

Evident, o parte semnificativă a comerțului nostru, mai exact 97%, este reprezentată de petrolul kazah. Lucrăm însă activ pentru a explora noi oportunități și a diversifica structura exporturilor Kazahstanului către România.

În plus, există un potențial considerabil în sectorul energiei nucleare. A fost obținut un contract pentru furnizarea de uraniu kazah către Centrala Nucleară de la Cernavodă din România. La sfârșitul anului trecut, Kazahstanul a început pentru prima dată să exporte uraniu în România, cu peste 470 de tone livrate în 2024 prin intermediul rutei naționale de transport trans-caspice (TITR). Intenționăm să continuăm avansarea acestui proiect în anul curent, consolidând și mai mult colaborarea noastră în acest domeniu.

După părerea dumneavoastră care sunt direcțiile care pot fi îmbunătățite în ceea ce privește relațiile dintre cele două țări?

Deși cooperarea noastră este una solidă, există întotdeauna loc pentru îmbunătățire și creștere.

În primul rând, diversificarea comerțului este foarte importantă. În prezent, o mare parte a relațiilor noastre economice se concentrează în jurul energiei, dar există un potențial semnificativ de extindere a schimburilor comerciale în sectoare precum agricultura, produsele farmaceutice și tehnologia.

În al doilea rând, consolidarea transportului și logisticii, în special prin TITR, va îmbunătăți eficiența și conectivitatea comerțului nostru.

În al treilea rând, se impune consolidarea schimburilor culturale și educaționale. Intensificarea schimburilor de studenți, programelor academice și inițiativelor comune de cercetare va încuraja relațiile interumane, care stau la baza parteneriatelor pe termen lung.

În sectorul agricol, apar oportunități semnificative, în special în ceea ce privește producția de produse ecologice și nemodificate genetic. Kazahstanul, clasat pe locul al nouălea în lume ca suprafață, cu 70% din terenul său arabil, este grânarul sustenabil al Asiei Centrale. Produsele noastre agricole sunt deja exportate în peste 80 de țări, inclusiv în statele membre ale UE. Ne propunem să dublăm aceste exporturi prin triplarea productivității în acest sector.

Anual, livrăm aproximativ 8 milioane de tone de cereale către piețe din peste 40 de țări. Kazahstanul este, de asemenea, lider mondial în exporturile de făină de grâu, cu până la 2,5 milioane de tone exportate în fiecare an. Având în vedere aceasta, Kazahstanul poate deveni un partener de încredere în furnizarea de produse agricole ecologice pe piața românească.

În plus, ne propunem să dezvoltăm producția de carne, fructe, legume, cereale, făină și alte produse cu livrări directe în România și pe piața europeană extinsă. Fermierii noștri sunt, de asemenea, interesați de furnizarea de miere, carne de vită, produse lactate și ouă. Potențialul pentru o colaborare agricolă mai strânsă între Kazahstan și România este substanțial și suntem nerăbdători să explorăm în continuare aceste oportunități.

Dincolo de petrol și gaze, în ce domenii există deja o colaborare strânsă prin KMG International, ce industrii caută Kazahstanul să dezvolte în parteneriat cu România?

Analiza noastră de piață a evidențiat un potențial substanțial, estimat între 300 și 500 de milioane de dolari SUA. Kazahstanul recunoaște oportunități semnificative de colaborare cu România în mai multe sectoare, inclusiv:

–      Agricultura și comerțul agroalimentar: Kazahstanul este un producător important de cereale, grâu și semințe oleaginoase, iar România poate fi o piață cheie pentru exporturile noastre agricole;

–      Energie regenerabilă: pe măsură ce Kazahstanul se orientează către energia verde, experiența României în dezvoltarea energiei eoliene și solare prezintă oportunități pentru proiecte comune;

–      Minerit și metale rare: Kazahstanul are rezerve vaste de elemente de pământuri rare și minerale strategice care sunt esențiale pentru industriile europene, inclusiv pentru sectorul de producție din România;

–      Transport și logistică: îmbunătățirea conectivității între regiunile noastre prin porturile românești de la Marea Neagră și integrarea Kazahstanului în rețelele europene de transport rămâne o prioritate majoră;

–      IT și digitalizare: România este un lider în tehnologia digitală, securitatea cibernetică și dezvoltarea de software. Vedem un potențial semnificativ de colaborare în aceste domenii.

Poate fi România o bună piață de export pentru Kazahstan în ceea ce privește alte materii prime? Care ar fi acestea?

Absolut. România poate fi o destinație cheie de export pentru diverse materii prime kazahe, inclusiv:

      Produse agricole: Kazahstanul este unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din lume, iar România, în calitate de membru UE, poate acționa ca o poartă de acces pentru grâul nostru către piețele europene;

–   Metale și minerale: Kazahstanul deține rezerve semnificative de uraniu, cupru și metale din pământuri rare, care sunt esențiale pentru sectoarele energetic și industrial ale României;

–   Produse petrochimice: pe lângă țiței, Kazahstanul poate furniza produse petrochimice rafinate și îngrășăminte, care sunt la mare căutare în sectorul agricol din România;

–      Textile și lână: Kazahstanul are o industrie textilă în creștere, iar producătorii români pot beneficia de materii prime precum lâna și bumbacul.

Care sunt progresele înregistrate de proiectul TITR (Coridorul Mijlociu)?

Ruta internațională de transport trans-caspică, cunoscută și sub denumirea de Coridorul Mijlociu, reprezintă o prioritate majoră în politica de transport a Kazahstanului. În ultimii ani, Kazahstanul a realizat investiții semnificative în infrastructură, digitalizare și proceduri vamale pentru a spori competitivitatea coridorului. Printre principalele modernizări se numără îmbunătățirea facilităților portuare de la Marea Caspică, îmbunătățirea conectivității feroviare și acorduri strategice cu țări de tranzit precum Azerbaidjan, Georgia și Turcia pentru a raționaliza fluxurile comerciale.

Portul Constanța din România joacă un rol esențial în conectarea Asiei Centrale la piețele europene, astfel fiind un partener important în dezvoltarea acestei rute. Kazahstanul colaborează îndeaproape cu partenerii europeni, inclusiv România, pentru dezvoltarea în continuare a Coridorului Mijlociu ca o alternativă viabilă la rutele comerciale tradiționale.

Dezvoltarea infrastructurii de transport este în prim-planul colaborării noastre. Pe 31 ianuarie 2024, domnul Marat Karabayev, ministrul transporturilor al Kazahstanului, a vizitat Bucureștiul și Constanța. Împreună cu ministrul transporturilor al României, domnul Sorin Grindeanu, au analizat rute de transport precum Coridorul Mijlociu și TRACECA, concentrându-se pe transportul auto, feroviar, maritim, aerian și logistica mărfurilor. Porturile din Aktau la Marea Caspică și din Constanța la Marea Neagră au fost identificate drept noduri cheie în această rețea. În contextul vizitei, a fost semnat un memorandum de cooperare în sectorul transporturilor și infrastructurii, marcând o etapă importantă în relațiile bilaterale.

Identificarea de noi modalități de cooperare în domeniul tranzitului și transportului a fost un punct-cheie în cadrul Forumului kazah-român de transport și logistică și întâlnirilor B2B desfășurate în portul Constanța. Observăm deja rezultate tangibile, dat fiind colaborarea sporită între companiile kazahe și române în utilizarea Coridorului Mijlociu. Porturile Aktau și Constanța devin centre importante de tranzit eurasiatic, consolidând legăturile dintre transportatorii de mărfuri din ambele țări.

România este din ce în ce mai recunoscută drept poarta de acces către Europa, în timp ce Kazahstanul este văzut ca poarta de acces către Asia Centrală. Această recunoaștere crescândă se transpune în acțiuni concrete, în special în ceea ce privește tranzitul și logistica. Kazahstanul gestionează 85% din transportul terestru de mărfuri din China către țările UE, iar Coridorul Mijlociu oferă cel mai competitiv termen de livrare, între 12 și 15 zile. În cadrul conferinței internaționale de la Astana din iunie 2024, a fost lansată Platforma de coordonare UE-Asia Centrală pentru consolidarea în continuare a cooperării de-a lungul Coridorului Mijlociu, inițiativa obținând aprecieri din partea domnului Florin Spătaru, consilierul prim-ministrului român, care a participat la eveniment.

Anul acesta, cele două țări au întreprins eforturi comune pentru dezvoltarea rutei internaționale de transport trans-caspice. Compania din Kazahstan KTZ Express este implicată în ruta de la Constanța la Budapesta, care servește drept nod de distribuție pentru mărfuri în întreaga UE. La 19 iunie 2024, KTZ Express și CFR Marfă au semnat un memorandum de cooperare pentru avansarea proiectelor comune în acest domeniu.

Kazahstan se dezvoltă tot mai mult ca un important hub de transport și logistică, poziționându-se ca un nod de tranzit cheie în Eurasia. În ultimii 15 ani, Kazahstanul a investit peste 35 de miliarde de dolari SUA în infrastructura de transport. În următorii trei ani, intenționăm să construim peste 1.300 de kilometri de căi ferate noi pentru a crește volumul de mărfuri transportate din și către China, Asia de Sud și Europa. Ca parte a acestor eforturi, invităm investitorii români să participe la dezvoltarea de centre de construcții navale și logistice în Kazahstan, consolidând și mai mult cooperarea noastră bilaterală în domeniul transporturilor.

Vedeți Constanța ca pe o poartă de intrare în UE pentru alte întreprinderi kazahe?

Da, desigur. Constanța este pentru Kazahstan o poartă de acces esențială pe piețele europene. Fiind cel mai mare port de la Marea Neagră și un hub cheie pentru transportul de mărfuri între Asia Centrală și Europa, oferă avantaje logistice semnificative. Având în vedere infrastructura bine dezvoltată a României și poziția sa strategică în cadrul UE, credem că mai multe companii kazahe vor explora oportunități în logistică, agrobusiness și producție.

Observăm deja un interes crescut din partea companiilor kazahe privind utilizarea Constanței pentru exporturile de cereale și petrol și ne așteptăm ca această tendință să continue să se dezvolte în următorii ani.

Credeți că situația regională actuală din zona Mării Negre, cu un război la granițele României, ar putea afecta planurile de dezvoltare a relațiilor bilaterale? Are Kazahstanul rețineri în ceea ce privește extinderea afacerilor în această regiune?

Kazahstanul sprijină ferm pacea, stabilitatea și soluțiile diplomatice la conflicte. Deși situația de securitate regională prezintă provocări, Kazahstanul rămâne angajat în consolidarea relațiilor sale economice și diplomatice cu România. Nu considerăm conflictul un motiv pentru a opri cooperarea economică. Dimpotrivă, credem că întărirea relațiilor comerciale, conectivității și investițiilor reciproce poate contribui la stabilitatea regională.

Companiile kazahe rămân interesate de România și nu există nicio ezitare în ceea ce privește asocierile în participațiune. De fapt, în vremuri incerte, parteneriate precum al nostru devin și mai valoroase, deoarece oferă reziliență economică și rute comerciale alternative. Kazahstanul va continua să colaboreze îndeaproape cu România și cu alți parteneri regionali pentru a se asigura că dezvoltarea și stabilitatea economică rămân priorități.

Kazahstanul și România împărtășesc o prietenie de lungă durată și un parteneriat economic strategic. Pe măsură ce facem față provocărilor globale, cooperarea noastră va deveni din ce în ce mai puternică, determinată de interesele reciproce în comerț, energie, transport și inovare. Așteptăm cu nerăbdare să ne extindem parteneriatul și să explorăm noi oportunități de colaborare.