Poşta Română: Protestul angajaţilor a adus pierderi de 4,5 mil. lei, în câteva ore.Există două variante de majorări salariale

Peste 15.000 de angajaţi ai Poştei Române, lucrători în mai mult de 800 de subunităţi poştale, participă vineri la acţiunea de protest, iar întreaga responsabilitate pentru conflictul existent revine actualei echipe de management, potrivit unui comunicat al Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR).

‘Aşa după cum este cunoscut deja opiniei publice, Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România a început în februarie 2016 negocierea cu conducerea Poştei Române, pe un set de revendicări mai vechi, printre care se regăsea şi acordarea unei creşteri salariale. Timp de 8 luni, managementul Poştei Române a folosit diverse tertipuri pentru a trage de timp, afirmând constant că este de acord cu acordarea unei creşteri salariale, fără a respinge suma solicitată de SLPR. Această strategie a conducerii Poştei Române a condus la creşterea gradului de aşteptare în rândul celor peste 21.000 de membri de sindicat ai SLPR care au fixat limita mandatului de negociere, pentru comisia sindicatului, la un nivel sub care nu au mai acceptat să coboare’, se spune în comunicat.

Potrivit sindicaliştilor, după cele 8 luni de tergiversare, când conducerea Poştei a prezentat o ofertă de salarizare mult sub aşteptările create, aceasta a fost respinsă ferm de către salariaţii care şi-au radicalizat poziţiile după atâta aşteptare.

SLPR precizează că acesta este motivul pentru care în Poşta Română are loc o mişcare de revoltă a salariaţilor, care nu mai vor să-şi urmeze şi să asculte de liderii de sindicat şi care, din informaţiile sindicatului, îşi vor radicaliza şi mai mult poziţiile şi vor deveni din ce în ce mai înverşunaţi, pe măsură ce timpul trece, făcând dificilă adoptarea unei soluţii negociate.

Conform sindicaliştilor, în timpul celor 8 luni de negocieri, SLPR a atras atenţia asupra riscurilor generate de amânările succesive în adoptarea unei soluţii, prin: informarea directorului general, în timpul celor 7-8 runde de negociere, inclusiv în timpul celor 3 întâlniri ce au avut loc cu Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională; acţiunile de protest: mitingul din 7 mai 2016; pichetele de protest din toată ţara, ce au avut loc la prefecturi; acţiunile de protest ce au avut loc în toată ţara în data de 27 septembrie 2016; acţiunile de avertisment, din toate judeţele, de la începutul lunii octombrie 2016.

‘Izbucnirea revoltei salariaţilor, sătui de negocierile şi promisiunile fără rezultat şi de refuzul CNPR de a accepta majorarea cu suma avansată de SLPR (sumă cu cel puţin 25% mai mică decât cererea iniţială) şi decizia lor de a-şi rezolva singuri problemele, fără a mai accepta acţiunile de protest propuse de SLPR, (pichete, marşuri, mitinguri), sunt, în opinia noastră, responsabilitatea exclusivă a echipei de management a Poştei Române. În acest moment se află în protest, peste 15 mii de salariaţi din Poşta Română, lucrători în peste 800 de subunităţi poştale din toate judeţele ţării’, se mai precizează în comunicat.

Sindicaliştii din Poşta Română au încetat joi activitatea în mai multe puncte de lucru din Bucureşti şi din ţară după ce negocierile cu reprezentanţii companiei au eşuat miercuri seară.

Compania susţine însă că nu a ignorat revendicaările salariaţilor.

‘Compania Naţională Poşta Română nu a ignorat nicio clipă solicitările angajaţilor şi a căutat cele mai bune soluţii, în acord cu prevederile legislative şi ţinând cont de situaţia financiară a companiei. Sindicatelor le-au fost avansate, miercuri, două variante de majorări salariale, astfel: o grilă de majorare cuprinsă între 60 de lei şi 200 de lei, şi o altă grilă cuprinsă între 60 de lei şi 140 de lei. Ambele, cu aplicare de la 1 ianuarie 2017’, conform sursei citate.

Compania susţine că ambele variante de majorare vizează 22.303 salariaţi, mai exact pe cei cu salarii cuprinse între 1.250 de lei şi 2.202 lei.

‘Prima variantă se concentrează pe angajaţii cu cele mai mici salarii, care vor beneficia de cea mai mare creştere. Astfel, factorii poştali cu salarii de 1.269 de lei vor putea primi, în plus, 200 de lei. O majorare de 60 de lei vor primi cei cu salarii de 2.202 lei. Cea de-a doua variantă presupune o creştere mai uniformă a salariilor, în cadrul căreia primii angajaţi vor primi 140 de lei, iar cei cu veniturile cele mai mari din schema vizată vor primi 60 de lei. În acest moment, decizia aparţine partenerilor sociali’, a menţionat CNPR.

În legătură cu protestul salariaţilor din Poşta Română, instituţia precizează că acestea se află ‘în afara cadrului legal’ şi că ‘a afectat semnificativ activitatea operatorului naţional de servicii poştale’.

‘Încetarea lucrului în oficiile poştale se răsfrânge asupra activităţii întregii companii şi are urmări grave pe mai multe paliere, începând cu scăderea drastică a încasărilor. În doar câteva ore de protest, Poşta a pierdut 4,5 milioane de lei. De asemenea, trimiterile poştale întârziate obligă compania la plata unor despăgubiri şi penalităţi. Blocarea activităţii va duce la pierderea contractelor din care compania îşi obţine veniturile atât de importante pentru menţinerea locurilor de muncă. Din 2014, odată cu instalarea unei noi echipe de management, s-au depus eforturi considerabile pentru oprirea risipei şi pentru creşterea veniturilor companiei. Astfel, 2014 a fost primul an de profit al Poştei Române, după cinci ani de pierderi. Anul 2015 a adus un profit operaţional de 6,8 milioane de lei. Rezultatul net a fost afectat de amenda Consiliului Concurenţei pentru activităţi din 2011 şi contestată în instanţă. De asemenea, compania a înregistrat, în primele şase luni ale acestui an, un profit net de 4 milioane de lei’, relevă comunicatul citat.

Instituţia adaugă că noua echipă de management nu a preluat conducerea companiei într-un moment de prosperitate financiară, ci într-un moment de insolvenţă iminentă.

‘Aceasta a fost evitată şi s-a reuşit încheierea unor parteneriate care să dezvolte portofoliul Poştei Române în segmentul cel mai profitabil, respectiv cel al coletăriei. Rezistenţa unei mari părţi a angajaţilor şi a sindicatelor în faţa noilor evoluţii ale pieţei aduc deservicii majore companiei. Veniturile oricărei companii nu pot fi crescute doar prin acţiunile managerilor, ci prin implicarea tuturor angajaţilor. Îndemnăm partenerii sociali să dea dovadă de responsabilitate în acţiunile lor şi cerem realism din partea angajaţilor care trebuie să înţeleagă că orice acţiune a lor se îndreaptă, în final, împotriva clienţilor’, menţionează CNPR.

Angajaţii din Poşta Română au continuat vineri protestele, după ce, cu o zi înainte, peste 15.000 de persoane din mai mult de 1.000 de subunităţi poştale, au oprit lucrul, a declarat pentru AGERPRES secretarul general al Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR), Ionel Oţelea.

De asemenea, aceştia au pichetat miercuri dimineaţă, începând cu ora 10:00, sediul central al companiei, nemulţumiţi de propunerile venite din partea conducerii companiei, care condiţionează majorările salariale de concedieri. Ulterior în cursul zilei de miercuri aceştia au intrat la negocieri cu directorul companiei, Alexandru Petrescu.

În data de 27 septembrie, SLPR a organizat o acţiune de protest solicitând majorarea salariului cu 200 de lei. Aceştia au ameninţat cu încetarea lucrului la începutul lunii noiembrie în cazul în care cererea lor nu va fi soluţionată. Majorarea salarială solicitată de 200 de lei brut însemna un efort pentru companie de 5 milioane de lei lunar.

Poşta Română, companie naţională înfiinţată conform Legii 31/1990, nefiind o instituţie publică, este deţinută de statul român, prin Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (MCSI), în proporţie de 75%, şi Fondul Proprietatea (FP) în proporţie de 25%. Compania deţine cea mai mare reţea de distribuţie la nivel naţional, însemnând peste 80% din totalul subunităţilor poştale care operează, în prezent, în România. Peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile Poştei Române şi peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de reţeaua poştală proprie.

Poşta Română rămâne compania cu cea mai mare cifră de afaceri din acest sector de activitate, dar şi cel mai mare angajator din România, cu puţin peste 25.000 de angajaţi.