Posturile cel mai greu de ocupat în România: muncitor calificat, inginer, şofer, manager – studiu Manpower

61% dintre angajatorii din România spun că nu reuşesc să găsească oamenii potriviţi pentru posturile ofertate, arată studiul anual Manpower privind deficitul de talente, reprezentativ la nivel naţional. Această pondere plasează România pe locul patru în topul ţărilor care întâmpină dificultăţi în ocuparea posturilor vacante din cauza deficitului de talente, după Japonia, Peru şi Hong Kong. Angajatorii români spun că nu găsesc meseriaşi calificaţi, ingineri, şoferi, manageri, IT-işti capabili să facă faţă exigenţelor din fişa postului. 
Economica.net - mar, 19 mai 2015, 09:03
Posturile cel mai greu de ocupat în România: muncitor calificat, inginer, şofer, manager - studiu Manpower

Studiul Manpower a fost făcut pe un eşantion format din 626 de angajatori din toate cele opt regiuni şi principale zece sectoare de activitate din ţară, reprezentativ la nivel naţional. Cercetarea are o marjă de eroare de + /- 3,9%.

Ponderea angajatorilor români care resimt dificultăţi în ocuparea posturilor ofertate a crescut cu 21 de puncte procentuale faţă de anul trecut, şi a atins cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani.

Pentru al treilea an consecutiv, angajatorii din România spun că posturile cel mai greu de ocupat sunt cele de meseriaş calificat, inginer, şofer, arată ediţia din acest an a studiului Manpower privind deficitul de talente. Angajatorii din România întâmpină dificultăţi şi în recrutarea managerilor, a personalului IT, a reprezentanţilor de vânzări, a personalului financiar-contabil, a managerilor de vânzări, a personalului pentru hoteluri şi restaurante, şi a muncitorilor necalificaţi. 

De ce angajatorii români nu găsesc candidaţii potriviţi pentru unele dintre posturile ofertate

48% dintre angajatorii din România spun că cea mai importantă cauză a deficitului de talente este lipsa competenţelor tehnice specifice postului (cunoscute drept hard-skills). Totuşi, ponderea angajatorilor care acuză lipsa competenţelor tehnice a candidaţilor a scăzut faţă de cea înregistrată în 2014 (de la 54% în 2014, la 48% în 2015).

37% dintre angajatorii din România spun că numărul candidaţilor potriviţi pentru posturile greu de ocupat este insuficient. Ponderea angajatorilor care invocă numărul insuficient de candidaţi potriviţi din piaţă pentru posturile deschise a urcat cu 7% faţă de cea raportată în 2014.

17% dintre companiile din România spun că nu găsesc oamenii potriviţi pentru unele dintre posturile ofertate, deoarece candidaţii potriviţi pentru aceste poziţii nu acceptă oferta salarială a angajatorilor. Ponderea angajatorilor care invocă acest motiv a urcat de la 11% în 2014, la 17% în 2015.

15% dintre angajatorii din România spun că nu reuşesc să ocupe unele dintre posturile disponibile, din cauza lipsei de experienţă a candidaţilor disponibili pe piaţă. 14% dintre angajatori invocă lipsa abilităţilor interpersonale, de relaţionare şi comunicare (cunoscute drept soft skills) a candidaţilor care întrunesc celelalte criterii de eligibilitate specifice poziţiilor deschise. 

Deficitul de talente se vede în afacerile în scădere ale celor mai multe companii de la noi

Mai mult de două treimi dintre angajatorii din România (65%) văd un impact direct al deficitului de talente asupra afacerii. 23% dintre ei spun că impactul deficitului de talente este ridicat, iar 42% dintre ei estimează un impact mediu asupra afacerii, ambele ponderi fiind în creştere faţă de 2014 cu 4, respectiv 8 puncte procentuale.

Totuşi, angajatorii din România au disponibilitate semnificativ mai mare decât anul trecut să ia măsuri pentru a contracara deficitul de talente. În 2015, doar 8% dintre angajatori nu au de gând să ia măsuri ca să ţină în frâu deficitul de talente, faţă de 23% dintre angajatori în 2014.

Angajatorii care şi-au formulat şi implementează asemenea strategii se concentrează prioritar asupra practicilor de personal (66%, faţă de 61% în 2014), cel mai frecvent întâlnită fiind formarea şi dezvoltarea suplimentară a angajaţilor existenţi (45%), fie pentru a dobândi noi abilităţi şi competenţe (33%), fie pentru a le dezvolta pe cele deţinute deja (33%).
37% dintre angajatori caută noi surse de talente, faţă de doar 26% în 2014, iar metoda preferată de angajatori este parteneriatul cu instituţiile de învăţământ, pentru crearea de programe educaţionale care să le îndeplinească nevoile (24%).

Te-ar mai putea interesa și
ANPIS: Aproape 1,2 miliarde lei, valoarea alocaţiilor de stat pentru copii plătite în noiembrie 2024
ANPIS: Aproape 1,2 miliarde lei, valoarea alocaţiilor de stat pentru copii plătite în noiembrie 2024
Valoarea alocaţiilor de stat pentru copii achitate în luna noiembrie 2024 a fost de 1,2 miliarde de lei, iar suma medie plătită a scăzut uşor, de la 336,31 în octombrie, la 336,18 lei pe......
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele rus Vladimir Putin a promis duminică şi mai multă "distrugeri" în Ucraina după un atac cu drone în ajun, ...
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Românii se află printre europenii care se tem cel mai mult că inteligența artificială va duce la pierderea multor locuri ...
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas SA va plăti 5,1 miliarde de euro pentru achiziţionarea diviziei de gestionare a activelor grupului francez ...