Povară financiară prea mare pentru casnici: Contoare inteligente în cadență lentă

Economica.net
24 12. 2017
contoare_contoar_inteligent_contor_82835200_41737100

Un proiect de ordin al ANRE, dat pe 19 decembrie, arată că „implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice în acest termen (2020) este nesustenabilă financiar și logistic, respectiv imposibil de realizat de către operatorii de distribuție”.
Nici 10% din populaţie nu au noile contoare

„În aceste condiții, procesul de aprobare a proiectului de ordin privind implementarea la nivel național a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice și stabilirea calendarului de implementare a fost oprit.” Adică termenul 2020 pentru contorizarea a 80% din populație nu mai este de actualitate. ANRE dă şi măsura noilor investiţii în contoare, care nu ar trebui, pentru 2017 şi 2018, să depăşească 10% din investiţiile totale ale distribuitorului. Cu alte cuvinte, Autoritatea precizează că nu va recunoaşte în costurile celor patru mari distribuitori, Enel, Electrica, E.ON şi CEZ, costurile pentru montarea noilor contoare decât în limita a o zecime din investiţiile pe care le fac firmele. ANRE dă şi măsura investiţiilor în contoare inteligente pe care le va recunoaşte în tarife, la anul: nu mai mult de 280 lei/client. Bineînţeles, aceste costuri sunt transferate de distribuitori în factura clientului, pentru că firmele trebuie să-şi recupereze sumele investite. Procedura este aceasta: distribuitorul face investiţiile pe banii lui, pe baza unui program anual aprobat de ANRE. Apoi, se duce cu documentele care certifică investiţia realizată la Autoritate, care aprobă sau nu transferul în factura clienţilor a costurilor cu investiţiile. Aceasta, pentru că preţul final al curentului pentru consumatorii casnici va fi pentru încă patru ani reglementat, deşi preţul de achiziţie se va liberaliza de la 1 ianuarie.

Optimism şi modernizare pe banii românilor

La începutul acestui an, firmele erau foarte optimiste în ceea ce priveşte programul de montare a contoarelor inteligente. Aveau şi de ce: noul contor poate citi în timp real consumurile, conectarea şi deconectarea consumatorului se poate face tot din centrală – economii logistice – şi, cel mai important, toate costurile cu schimbarea vechiului contor cu cel nou, inclusiv costul de achiziţie al acestuia, sunt transferate în factura clientului. Astfel, Enel, compania care distribuie energie în sudul Munteniei, Dobrogea şi Banat, promitea să monteze 150.000 dintre noile dispozitive. „O parte semnificativă a strategiei noastre o reprezintă instalarea de contoare inteligente. Există o țintă de 80% impusă de Uniunea Europeană pentru anul 2020 și vom investi în continuare în această zonă pentru ca acest obiectiv să fie atins. Ținta de 80% poate fi atinsă în România”, declara Georgios Stassis, country manager al Enel. „De asemenea, dacă poate fi atinsă ținta de 80% până în 2020, noi putem atinge 100% până în 2023. România este una dintre țările care au capacitatea să atingă această țintă”, a adăugat el.
Ținte ambițioase, cu frâna de mână trasă

Ţintele anunţate de oficialul Enel, ca şi ale celorlalte companii, erau mai ambiţioase decât cele ale autorităţilor române. ANRE a anunţat calendarul de implementare a contorizării inteligente a energiei electrice la nivel naţional, potrivit căruia până în 2020 distribuitorii să monteze contoare inteligente la cel puţin 30% din clienţii pe care îi deservesc, urmând ca, până în 2026, toţi consumatorii de energie electrică să aibă montate astfel de contoare, care le vor înlocui pe cele clasice. Ulterior, planul a fost mult ajustat, pentru că ANRE nu a fost pregătită să recunoască în tarife toate costurile distribuitorilor. Astfel, în 2017, la nivel naţional, nici 200.000 de contoare inteligente nu au fost montate. Iar programul acesta continuă „cu frâna de mână trasă”, pentru că, pur şi simplu, costurile lui sunt mai mult decât poate suporta consumatorul, mai ales în acest context, în care energia electrică pentru casnici s-a scumpit deja cu 15% doar în acest an.

În România există circa 9 milioane de consumatori de energie electrică, din care 8,3 milioane sunt casnici. Cei patru distribuitori pentru segmentul casnic sunt Electrica, Enel, E.ON şi CEZ. Preţul final al curentului are mai multe componente, printre care preţ de achiziţie, distribuţie, accize şi taxe, bonus cogenerare, certificate verzi şi marja furnizorului.