Poziția Netcity Telecom cu privire la afirmațiile ANISP referitoare la proiectul Netcity

Încă de la publicarea Avizului ANCOM privind condiţiile tehnice şi economice de acces la rețeaua Netcity în mai 2013, compania noastră și-a facut publică poziția conform căreia Avizul este unul arbitrar, fără o fundamentare reală în contextul pieței de telecomunicații din București și fără a ține cont de principiile de funcționare a proiectului Netcity. Astfel, Netcity Telecom și Primăria Municipiului București (PMB) au decis contestarea în instanță a acestui aviz, proces aflat pe rol la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar până la finalizarea acestuia atât Netcity Telecom, cât și PMB nu pot trece la implementarea prevederilor acestui act. Mai mult, conform deciziei pronunțate de Curtea de Apel București, în procesul intentat de ANISP și alți operatori bucureșteni, avem de a face cu un act cu statut de recomandare, așa cum ANISP bine cunoaște prin prisma calitații sale procesuale, avizul neproducând efecte juridice asupra companiei Netcity Telecom, inclusiv asupra contractelor în vigoare cu clienții săi. În consecință, la această dată, nu există nicio bază legală pentru solicitările ANISP de aplicare a prevederilor Avizului de către Netcity Telecom.

Menținonăm încă o dată că, Netcity Telecom a funcționat întotdeauna în deplină legalitate, respectând legislația română și europeană. Așa cum am mai declarat public și cu alte ocazii, Netcity Telecom este un susținător al procesului de reglementare, atât timp cât reglementarea are la bază un exercițiu transparent, fundamentat corect, în baza unor analize de piață relevante, încurajează investiţiile în infrastructura de telecomunicații a României (o prerogativă ANCOM, de altfel) și nu obstrucționează aceste investiții sub presiunea unor atacuri nejustificate din partea unor asociații profesionale care nu pot impune tarife, rolul lor fiind mai degrabă înțelegerea contextului concurențial și economic în care își desfășoară activitatea, în concordanță cu realitățile proiectului și cu nevoile complexe ale operatorilor. Cerința InterLAN către Consiliului Concurenței ar trebui astfel privită și în oglindă, în condițiile în care asocierea în vederea impunerii de tarife duce cu gândul la cartelizare.

În ceea ce privește dispariția de pe piață a unor operatori sau falimentarea acestora ca urmare a apariției proiectului Netcity, considerăm că aceste declarații, precum și demersurile întreprinse de o parte dintre operatorii membri ANISP pentru boicotarea proiectului Netcity au în vedere menținerea situației actuale a rețelor de telecomunicații amplasate ilegal în spațiul aerian din București, cu scopul evident de a evita în continuare plata tuturor taxelor și chiriilor datorate legal. Astfel, conform ultimelor situații financiare publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor și contrar declarațiilor ANISP, chiriile datorate pentru utilizarea rețelei Netcity reprezintă mai puțin de 5% din totalul cheltuielilor totale anuale înregistrate de operatorii mici și mijlocii care sunt clienți Netcity Telecom. Este evident că “pierderile” pe care acești operatori le-ar avea prin plata tuturor taxelor și chiriilor legale datorate la nivelul întregii capitale ar avea cu totul alte dimensiuni față de costurile rețelei Netcity, o rețea care nu acoperă semnificativ suprafața orașului. Presupunând că ANISP și-ar dori intrarea în legalitate și ar obține autorizații de construcție pentru rețelele amplasate aerian în București, respectiv ar plăti chirie pentru utilizarea acestei infrastructuri – circa 120.000 de stâlpi de lemn, metalici sau de beton se află amplasați pe teritoriul orașului – estimăm că Municipalitatea ar încasa aproximativ 7 milioane de euro din autorizații și peste 10 milioane de euro din chirii.

Pe de altă parte, reducerea numărului de operatori sau consolidarea pieței, provocată de achiziția operatorilor mai mici de către cei cu putere financiară mai mare sau aflați într-o etapă de dezvoltare accelerată (în perioada 2009-2014, doar trei dintre operatorii prezenți  în rețeaua Netcity au fost achiziționați de operatori mai mari), reprezintă un fenomen normal al unei economii funcționale, o tendință care poate fi observată, de altfel, și la nivel european atât în zona operatorilor mobili, cât și prin cablu, această reducere neputând fi imputată proiectului Netcity în cazul pieței din București.

În concluzie considerăm că solicitările ANISP aduc atingere, pe de-o parte, cadrului legal și de funționare al pieței, forțând aplicarea unui act neadministrativ, cu status de recomandare, precum și interesului public, industriei de telecomunicații și cadrului concurențial pe de alta, prin defavorizarea operatorilor care aleg să respecte legea, instalându-și rețele legale. Reapariția cablurilor aeriene “deasupra” rețelei Netcity demonstrează că o parte dintre operatorii de telecomunicații din București, în general cei mici și mijlocii, nu au înțeles cerințele și beneficiile proiectului Netcity, alegând să sfideze cadrul legal instaurat prin decizia Consiliului General al Municipiului București, dar și pe colegii de breaslă care respectă aceste prevederi. Salutăm astfel acțiunile recente ale PMB de dezafectare a cablurilor aeriene reapărute în zonele Netcity.

Netcity, reţeaua subterană de infrastructură pentru fibră optică înfiinţată la iniţiativa PMB, este unul dintre cele mai ambițioase și mai utile proiecte ale Capitalei și se înscrie în politica europeană de dezvoltare economico-socială a comunităţilor locale. Investiția în rețeaua dezvoltată de Netcity Telecom, asigurată exclusiv din surse private, a depășit 40 milioane de euro, reţeaua măsurând peste 880 de kilometri de canalizație. Proiectul, care prin redevența plătită către PMB din veniturile înregistrate a contribuit la bugetul local cu mai mult de 1 milion de euro în perioada 2008-2013, susține democratizarea accesului la servicii – consumatorii au posibilitatea de a alege în sfârșit furnizorul de servicii de internet, telefonie sau TV, fără a mai fi obligați să aleagă furnizorul “împământenit” al cartierului, dat fiind că orice operator poate ajunge cu rețeaua sa la clădirea branșată la Netcity, împiedicând astfel înțelegerile din trecut prin care operatorii își “împărțeau” geografic cartierele pentru care dezvoltau infrastructură, monpolizând accesul la servicii și ținând astfel abonații captivi. În plus, proiectul plasează Municipiul București în rândul capitalelor europene, din punct de vedere al existenței infrastructurii subterane moderne și, prin îndepărtarea multitudinii de cabluri aeriene de pe stâlpii capitalei, contribuie la dezvoltarea unui oraș modern, aliniat ultimelor cerințe europene de urbanism și calitate a vieții.