Poziţia neutră a Ungariei faţă de război îi descurajează pe refugiaţii din Ucraina

„Îmi place atât de mult Ungaria… dar am văzut şi cum gândeşte guvernul ungar despre noi”, a declarat pentru AFP o refugiată, Kristina Novytska, la The Workshop, un adăpost pentru refugiaţi condus de un locuitor din Budapesta.

Creatoarea de modă în vârstă de 39 de ani a fugit din Kiev împreună cu fiica ei de doi ani imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, iar acum vrea să caute de lucru într-o ţară unde se vorbeşte limba engleză.

În ciuda afirmaţiilor guvernului ungar, care susţine că a oferit asistenţă pentru sute de mii de refugiaţi, se estimează că doar 10-20% dintre ucraineni rămân mai mult de câteva zile, potrivit organizaţiilor umanitare.

Organizaţiile de ajutorare spun că reţelele personale din străinătate, limba şi perspectivele de angajare sunt esenţiale în decizia refugiaţilor de a alege unde să meargă.

Dar poziţia neutră a premierului naţionalist Viktor Orban în legătură cu războiul, precum şi măsurile sale de desfiinţare a sistemului de sprijinire a solicitanţilor de azil şi a refugiaţilor sunt factori de presiune suplimentari.

– „Inconfortabil” –

„Este ca şi cum guvernul ar dori ca refugiaţii, în general, să evite Ungaria”, a declarat Viktoria Horvath de la Migration Aid, care administrează un birou în cadrul centrului de asistenţă BOK din Budapesta, administrat de guvern.

În marile centre, zecile de angajaţi voluntari depăşesc cu mult numărul refugiaţilor.

Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite estimează că peste 620.000 de refugiaţi ucraineni au trecut în Ungaria de la invazia din 24 februarie.

Însă, potrivit datelor oficiale ungare, doar aproximativ 20.000 de persoane au solicitat „protecţie temporară”, care le oferă acces la sistemele locale de sănătate şi de asigurări sociale.

În zilele de după invazie, Orban a descris Ungaria ca fiind „un bun prieten al Ucrainei” şi a declarat că guvernul său îi va ajuta pe ucraineni – contrar poziţiei sale obişnuite împotriva refugiaţilor, care a făcut ca ţara să respingă solicitanţii de azil, majoritatea din Orientul Mijlociu şi Africa.

În acelaşi timp, Orban, care a căutat legături strânse cu Vladimir Putin în ultimii ani, a evitat să-l numească pe liderul rus ca fiind responsabil pentru război.

Orban a trimis ajutoare Ucrainei, dar a refuzat să trimită arme, spunând că acest lucru ar putea atrage Ungaria în conflict.

Se crede că această abordare „stay out” i-a adus al patrulea mandat consecutiv în funcţie, obţinând o nouă victorie convingătoare luna trecută.

Poziţia sa nu i-a adus laude în rândul conducerii de la Kiev.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a transmis lui Orban, într-un mesaj video din martie, că „odată pentru totdeauna, ar trebui să decizi cu cine eşti”.

În timpul discursului său de victorie în ziua alegerilor din 3 aprilie, Orban l-a numit pe Zelenski un adversar, ceea ce a fost întâmpinat cu urale de către susţinătorii săi.

Cel mai recent, Orban a declarat că nu ar putea susţine un embargo petrolier al UE, invocând dependenţa Ungariei de importurile ruseşti.

”Ucrainenii se simt inconfortabil aici”, spune Ania Elina, o profesoară de dans şi coregrafie din Kiev care a sosit în Ungaria la începutul lunii martie.

„Problema este că Orban este pro-rus şi toată lumea dintre refugiaţi continuă să vorbească despre asta”, a adăugat tânăra de 25 de ani, al cărui frate a lucrat în Ungaria timp de trei ani, dar care acum vrea şi el să plece.

– Sistemul de azil „demolat” –

O parte din această animozitate îşi are rădăcinile în istoria recentă a celor două ţări.

În ultimii ani, Budapesta s-a plâns de ceea ce consideră a fi o discriminare a unei mari minorităţi maghiare din vestul Ucrainei, care o descurajează să-şi vorbească limba.

De la invazie, relatările pro-ruseşti care relativizează agresiunea Moscovei au fost, de asemenea, proeminente în mass-media publică ungară, puternic pro-Orban.

„Sunt milioane de oameni (în Ungaria) care se uită la canalele de televiziune sau citesc ştiri care urmează de fapt linia Kremlinului”, a declarat pentru AFP Patrik Szicherle, un analist.

Într-un sondaj realizat luna trecută, compania de cercetare de piaţă Ipsos a constatat că 67% dintre unguri sunt de acord că „problemele Ucrainei nu sunt treaba noastră şi că nu ar trebui să ne amestecăm”.

Procentul a fost unul dintre cele mai ridicate din cele 27 de ţări intervievate şi cu mult peste media de 39%.

Spre deosebire de Polonia sau Republica Cehă, aflate în apropiere, în Ungaria nu au avut loc mitinguri mari de solidaritate împotriva invaziei Rusiei.

Problema pentru refugiaţii ucraineni este, de asemenea, instituţională.

Ungaria şi-a „demolat” sistemul de azil în ultimii ani, ceea ce îngreunează integrarea ucrainenilor, potrivit lui Aniko Bakonyi de la Comitetul Helsinki din Ungaria, un grup pentru drepturile refugiaţilor.

Din 2015, au fost construite garduri la graniţele sudice ale Ungariei, iar taberele de refugiaţi au fost închise.

De asemenea, poliţia este obligată prin lege să „respingă” fizic migranţii peste graniţe, în timp ce, din 2020, solicitanţii de azil pot depune cererile doar la ambasadele din străinătate.

„Deschiderea frontierei cu Ucraina şi ajutorul umanitar este calea corectă, dar refugiaţii trebuie să vadă o perspectivă şi un sistem holistic de servicii pentru a se integra într-un nou cămin”, a spus Bakonyi.