Prăbuşirea şi revenirea Volkswagen după scandalul emisiilor

VW recunoaşte trucarea testelor

Reprezentanţii VW au recunoscut în septembrie că au falsificat datele la testele din SUA privind emisiile vehiculelor şi au anunţat că 11 milioane de vehicule diesel cu motoare de patru cilindri vândute în întreaga lume au fost echipate cu sisteme electronice speciale, pentru evitarea standardelor referitoare la poluare. Furnizorul german de piese auto Bosch a anunţat componente pentru maşinile diesel Volkswagen pe care ar fi fost instalate în SUA sisteme electronice speciale, pentru evitarea standardelor referitoare la poluare.

Rechemarea tuturor celor 11 milioane de vehicule va fi printre cele mai mari din istorie, similară cu cea efectuată de Toyota în perioada 2009-2010, când a rechemat peste zece milioane de vehicule din cauza unor probleme la acceleraţie.

Pe 23 septembrie, directorul general al Volkswagen, Martin Winterkorn, şi-a prezentat demisia, după o reuniune de urgenţă a conducerii şi principalilor acţionari, pe fondul scandalului emisiilor. Pe 25 septembrie, Board-ul de supervizare al companiei germane a anunţat că noul director general al grupului este Matthias Mueller, şeful diviziei Porsche.

O săptămână mai târziu, Volkswagen a confirmat că directorul financiar Hans Dieter Poetsch va deveni preşedintele board-ului de supervizare al companiei germane, într-o perioadă dificilă pentru cel mai mare producător auto din lume. Poetsch, în vârstă de 64 de ani, a fost directorul financiar al grupului din 2003.

În tot acest scandal, Poetsch a confirmat că VW a suspendat nouă directori pentru posibila implicare în scandalul emisiilor.

În noiembrie, Volkswagen a recunoscut că a subestimat consumul de combustibil şi nivelul emisiilor de dioxid de carbon pentru aproximativ 800.000 de maşini din mărcile VW, Seat, Skoda şi Audi, vândute în Europa. De asemenea, constructorul auto german Volkswagen a admis că a găsit, pentru prima dată, indicii privind modificarea nivelului emisiilor şi la vehiculele echipate cu motoare pe benzină, extinzând un scandal care până acum se concentra pe motoarele diesel.

Ca urmare a acestui scandal, Volkswagen AG a pierdut titlul de cel mai mare producător auto din lume, fiind detronat de constructorul auto japonez Toyota Motor Corp.

Provizioane de miliarde de euro pentru repararea maşinilor afectate

În pofida faptului că, iniţial, VW anunţase că va trebui să cheltuiască două miliarde de euro (2,19 miliarde de dolari) pentru repararea celor 800.000 de maşini care aveau un consum subestimat atât de combustibil, cât şi al emisiilor de dioxid de carbon, oficialii au revenit, ulterior, cu informaţia că nu va mai fi nevoie de întreaga sumă.

De asemenea, oficialii Grupului au anunţat că provizioanele de 6,7 miliarde de euro alocate, în septembrie, pentru rezolvarea scandalului emisiilor, nu vor fi, probabil, cheltuite integral pe rechemările la service, dacă soluţia adoptată în Germania pentru repararea maşinilor va fi acceptată pe plan global. Oricum, compania anunţa la sfârşitul lunii septembrie, că dispune de 83,4 miliarde de euro.

Preşedintele VW, Hans Dieter Poetsch, a afirmat că un grup restrâns de ingineri ai grupului Volkswagen a început din 2015 să lucreze la softul care manipula standardele referitoare la poluare, după ce nu au reuşit să găsească soluţii tehnice pentru a îndeplini reglementările de mediu din SUA.

Până acum, grupul auto a confirmat că, numai în SUA, a manipulat rezultatele privind poluarea cu oxid de azot, în condiţiile în care testele din America de Nord sunt mai riguroase decât cele din Europa.

Dieter Poetsch a explicat, totodată, că în 2005 inginerii nu au reuşit să găsească soluţii tehnice privind emisiile de oxid de azot din SUA care să să încadreze în bugetul companiei şi au venit cu acel soft care permitea maşinilor să îndeplinească standardele referitoare la poluare în timpul testelor, dar nu şi în timpul operaţiunilor normale. Ulterior, când a devenit disponibilă o soluţie tehnică, aceasta nu a fost utilizată, susţinea Poetsch.

‘Nu vorbim de o unică greşeală ci de un întreg lanţ de erori care nu a fost întrerupt niciun moment’, a afirmat oficialul VW. Acesta nu a precizat dacă modelele VW comercializate înainte de 2009 au manipulat testele din SUA.

Grupul german a vândut unele modele diesel pe piaţa americană în perioada 2005 – 2006, dar a suspendat vânzările în 2007 şi 2008, după ce Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA (EPA) a introdus standarde de poluare mai stricte.

Analiştii consideră că Volkswagen este o companie ‘prea mare pentru a da faliment’, datorită conexiunilor politice şi rolului emblematic al grupului, de simbol al redresării economiei Germaniei de Vest după Al Doilea Război Mondial. De asemenea, aproximativ o treime din cele 600.000 de locuri de muncă ale VW sunt în statul german.

Conexiunile politice în cazul Volkswagen sunt deja stabilite. Când Germania a privatizat producătorul auto, în 1960, landul Saxonia Inferioară, unde este sediul central al grupului auto, şi-a păstrat o participaţie de 20% în Volkswagen şi un loc în Board-ul de supervizare. Afinităţile politice şi conştientizarea rolului economic fac din scandalul VW o ameninţare mult prea mare pentru prosperitatea naţională ca să poată fi tratat cu neutralitate de Guvern. În 2007, Saxonia Inferioară a cumpărat acţiuni Volkswagen în valoare de 41 de milioane de euro pentru a-şi menţine participaţia la 20%, în urma căreia îşi păstrează nivelul maxim al drepturilor de vot.

Cancelarul Angela Merkel, care a crescut în timpul comunismului în Germania de Est, a avut prima sa maşină – un Volkswagen Golf compact – după căderea Zidului Berlinului, în 1989. Din aceste motive, analiştii consideră că Merkel nu se poate distanţa de scandalul emisiilor, solicitând pur şi simplu VW să vină rapid cu o soluţie.

Angela Merkel a mai intervenit în sectorul auto în 2013, când a relaxat normele europene privind controlul poluării, o decizie care a fost lăudată de puternica Asociaţie a producătorilor germani de automobile (VDA). Cancelarul şi-a justificat, atunci, acţiunile spunând că apără locurile de muncă. Maşinile au reprezentat, anul trecut, aproape 20% din exporturile Germaniei, în valoare de aproape 1.500 miliarde de dolari.

Când vine vorba de Volkswagen, în timp cancelarii germani nu au intervenit în deciziile companiei, deşi predecesorul lui Merkel, Gerhard Schroeder, care timp de opt ani a avut un loc în Board-ul de supervizare al VW, era cunoscut sub porecla de ‘cancelarul auto’, datorită legăturilor sale strânse cu industria auto.

Actualul ministrul de Externe, Frank Walter Steinmeier, l-a urmat pe Schroeder la Berlin, după ce l-a ajutat la conducerea landului Saxonia Inferioară. Sigmar Gabriel, care i-a succedat lui Schroeder ca premier al landului Saxonia Inferioară şi membru al Board-ului VW, este acum vice-cancelar şi ministru al Economiei. Şi alţi oficiali apropiaţi de Gerhard Schroeder au obţinut poziţii la Berlin.

Grupul începe să se redreseze

În primele zile de la izbucnirea scandalului, VW a pierdut peste 20 de miliarde de euro din capitalizarea bursieră. În ultima lună însă, acţiunile companiei au urcat cu 37% la Bursa de la Frankfurt. Una dintre explicaţiile pentru redresarea titlurilor VW ar fi atitudinea noului director general Matthias Mueller. Acesta a spus că va fi suficientă o reparare ieftină (un nou soft şi instalarea unui dispozitiv) pentru a elimina problema oxidului de azot în Europa. Soluţia a fost, deja, acceptată de Autoritatea Federală din domeniul Transporturilor din Germania (KBA).

Totodată, Volkswagen a anunţat că mai puţine maşini noi decât s-a estimat iniţial au un nivel subestimat al consumului de combustibil şi al emisiilor de dioxid de carbon.

În ianuarie, Volkswagen va începe rechemarea la service a vehiculelor echipate cu un soft care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel, operaţiunea urmând să fie finalizată până la sfârşitul lui 2016, dar compania va avea nevoie de doi-trei ani ‘pentru a străluci din nou’, potrivit lui Matthias Mueller.

Grupul Volkswagen va implementa la primele autovehicule cu motoare diesel EA 189, cu cilindreea de 1,6 şi 2 litri, actualizările tehnice necesare, în cadrul unei rechemări care se va desfăşura începând cu ianuarie 2016, urmând ca măsurile din cadrul rechemării tuturor variantelor de motoare să se extindă pe parcursul întregului an.

Noi investiţii pentru 2016

Luna trecută, Volkswagen a anunţat că, anul viitor, va cheltui 12 miliarde de euro pentru construcţia de uzine şi dezvoltarea de tehnologii. Comparativ, în 2015, Volkswagen promitea că va investi, în medie, 17,1 miliarde de euro, în fiecare an până în 2019.

Este pentru prima dată după criza financiară din 2009 când Volkswagen reduce cheltuielile de capital. Chiar şi aşa, investiţiile de capital preconizate de Volkswagen pentru 2016 sunt mai mari decât media de 8,6 miliarde de euro pe an înregistrată în perioada 2010 – 2012.

Costurile totale cu care se confruntă VW din cauza scandalului emisiilor sunt estimate undeva între 30 şi 65 de miliarde de euro, iar analiştii avertizează că grupul ar putea fi nevoit să vândă unele operaţiuni. În data de 10 decembrie, directorul general al Volkswagen, Matthias Mueller, şi-a exprimat angajamentul de a păstra cele 12 branduri ale grupului german, sugerând că producătorul auto are mijloacele financiare pentru a depăşi scandalul emisiilor fără a vinde active.

În primul interviu televizat acordat de la izbucnirea scandalului, Mueller a declarat că speră ca, în următoarele săptămâni, să ajungă la un acord cu Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA (EPA), ţara unde VW a recunoscut prima dată că a instalat softul care permitea maşinilor să îndeplinească standardele referitoare la poluare în timpul testelor, dar nu şi în timpul operaţiunilor normale.

‘Nu există oricum niciun motiv să renunţăm la acele active. Ne gândim la viitorul VW. Vrem să facem o companie mai modernă, mai deschisă’, a declarat Matthias Mueller.

Declaraţia sa a survenit la scurt timp după ce surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au informat că Volkswagen a anunţat băncile care i-au acordat un credit punte de 20 de miliarde de euro (21,1 miliarde de dolari) că va vinde active dacă nu va găsi alt mijloc de a achita împrumutul pe un an. ‘Volkswagen ar putea lua în considerare şi vânzarea brandurilor de lux Bentley şi Lamborghini sau a subsidiarei care produce motocicletele Ducati’, au anunţat sursele.

Mueller a dat asigurări că va proteja locurile de muncă de la fiecare fabrică Volkswagen din întreaga lume şi a declarat că rămâne deschis la propunerea de ajustare a portofoliului companiei, care are 300 de variante de modele de autovehicule.

Vânzările grupului Volkswagen pe plan global au scăzut cu 2,2% în noiembrie, majorarea livrărilor în Europa şi China nereuşind să compenseze declinul din SUA şi alte regiuni. Luna trecută, grupul VW a livrat pe plan global 833.700 vehicule, în scădere cu 2,2% faţă de cele 852.900 unităţi vândute în noiembrie 2014.

În primele 11 luni din acest an, livrările VW pe plan global au scăzut cu 1,7%, la aproape 9,1 milioane de vehicule, faţă de 9,2 milioane de unităţi livrate în perioada similară din 2014.

Vânzările de autovehicule de pasageri Volkswagen au scăzut cu 2,4% în noiembrie, la 496.100 unităţi, în timp ce în primele 11 luni din acest an livrările au înregistrat un declin de 4,5%, la aproximativ 5,34 milioane. Anul trecut brandul VW a livrat pe plan global 6,12 milioane de vehicule.

Portofoliul Volkswagen este format din 12 mărci, printre care automobilele VW, Lamborghini, Skoda, Seat, Bentley, Audi şi Bugatti, dar şi camioanele MAN şi Scania.

Pagube de milioane de euro şi în România

Pe fondul acestui scandal internaţional, autorităţile din România au fost nevoite să ia măsuri. În acest sens, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a înfiinţat un Grup mixt de lucru, coordonat de Ministerul Transporturilor, iar în urma analizelor s-a ajuns la concluzia că statul român a fost prejudiciat cu peste 30 de milioane de euro.

Inventarul autovehiculelor Volkswagen cu probleme de soft existente în România a cuprins 105.303 de unităţi. Calculul a luat în considerare faptul că taxa auto a fost plătită de cumpărători pentru motorizare Euro 5, iar maşina, în realitate, avea motorizare Euro 4. Datele estimate de către Grupul mixt de lucru arată că au fost afectate: 1.944 de unităţi VW cu motorizare de 1,2 litri (prejudiciu estimat de 588.626 lei), 38.719 unităţi VW de 1,6 litri (pagubă de 24.487.635 lei) şi 64.640 unităţi VW de 2,0 litri (prejudiciu de 98.540.565 lei).

Autorităţile de la Bucureşti au precizat, la acea vreme, că şoferii români nu vor fi nevoiţi să plătească retroactiv vreo sumă suplimentară ca taxă de poluare, precum şi faptul că recuperarea prejudiciului se va face prin acţionarea în judecată a companiei Volkswagen, existând posibilitatea ca statul român să se îndrepte şi împotriva reprezentanţei din România a constructorului auto.