Venit la Gdansk pentru a participa la manifestările ce marchează 75 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, preşedintele german a evocat în discursul său ‘miracolul’ apropierii dintre Germania şi Polonia, în pofida suferinţelor provocate de ocupaţia nazistă.
Apoi el şi-a exprimat dezamăgirea faţă de modul cum a evoluat Rusia în ultima vreme. ‘Am crezut şi vrem să credem că şi Rusia, ţara lui Tolstoi şi Dostoievski, poate face parte din Europa’, a afirmat Gauck, vorbind despre ‘şocul’ noului conflict armat de la graniţele Europei, un conflict prin care se încearcă stabilirea de noi frontiere şi a unei noi ordini. ‘Este un fapt că stabilitatea şi pacea pe continentul nostru sunt din nou în pericol’, a punctat el.
‘După căderea Zidului Berlinului, Uniunea Europeană, NATO şi grupul marilor ţări industrializate au dezvoltat relaţii speciale cu Rusia şi au integrat această ţară alături de ele în diferite moduri. Acum Rusia a rupt de facto acest parteneriat’, a continuat preşedintele, ce are atribuţii cu caracter onorific în sistemul politic german.
‘Dorim să avem un parteneriat şi relaţii de bună vecinătate (cu Rusia) în viitor’, dar cu condiţia ca Moscova să-şi schimbe politica şi să respecte din nou drepturile popoarelor, a menţionat Gauck în discursul susţinut la manifestările ce marchează 75 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.
Referindu-se tot la acţiunile Rusiei împotriva Ucrainei, preşedintele polonez Bronislaw Komorowski, prezent şi el la ceremonie, a criticat sever ‘recurgerea la arsenalul militar împotriva unui vecin’ şi ‘răsturnarea ordinii internaţionale în numele ambiţiei personale, a măririi sau a unei zone de influenţă’. ‘Aceleaşi pericole au ameninţat Europa cu distrugerea şi au făcut-o să sufere în secolul XX’, a amintit el, făcând un apel la ‘curaj şi hotărâre’ împotriva ‘celor care ameninţă ordinea internaţională, pacea şi libertatea’.
Pe 1 septembrie 1939, cuirasatul german Schleswig-Holstein a atacat baza militară poloneză Westerplatte, aceasta fiind prima operaţiune militară a războiului ce avea să urmeze.