”De la începutul crizei, în octombrie 2008, au fost convocate 24 de summituri, dar cel de astăzi este primul concentrat pe creştere. Aceasta a creat aşteptări imense, pe care trebuie să le îndepliniţi – prin luarea de decizii concrete – cel mai târziu în luna iunie. O serie de state membre au intrat şi mai mult în recesiune şi există pericolul ca ele să tragă restul Europei după ele. Va lua prea mult timp până se vor vedea roadele măsurilor de consolidare bugetară şi structurală şi pentru a face, pe termen lung, Europa mai competitivă. În acelaşi timp, există riscul ca repercusiunile sociale şi economice ale austerităţii să divizeze Europa. Din acest motiv, avem nevoie de creştere acum”, a subliniat Schulz, adresându-se participanţilor la summitul UE.
El le-a cerut liderilor europeni să trimită Greciei şi altor state europene care au avut de suferit de pe urma măsurilor de austeritate un ”mesaj de speranţă că nu trebuie să renunţe, că toate sacrificiile nu au fost în van şi că în fine ne îndreptăm în direcţia corectă”. ”Guvernul grec a ajuns la un acord cu Troica: plata ajutoarelor în schimbul consolidării bugetare. Dacă viitorul guvern reneagă unilateral acordul, apoi nici guvernele nu vor mai avea obligaţii faţă de acesta şi nu vor aproba alt ajutor suplimentar”, a menţionat preşedintele PE.
Schulz a insistat pe faptul că în următoarele 12 luni Consiliul UE, Parlamentul European şi Comisia Europeană vor trebui să adopte orice posibilă măsură pe termen scurt pentru a stimula creşterea economică, a crea locuri de muncă, a pune capăt crizei sistemului de creditare şi a introduce un sistem fiscal corect.
Preşedintele PE a accentuat că bugetul UE trebuie să fie unul ”ambiţios”, bazat pe recunoaşterea faptului că el reprezintă o investiţie în viitorul Uniunii Europene, întrucât el completează bugetele naţionale ale statelor membre, generează valoare adăugată europeană şi stimulează creşterea în regiunile subdezvoltate în special.
Potrivit lui Martin Schulz, fondurile UE canalizate în instrumentele de finanţare au un efect de multiplicare foarte clar – fiecare euro din banii publici generează 4 euro de investiţii private. ”În actuala situaţie, declaraţiile de intenţie făcute cu jumătate de gură nu mai sunt suficiente. Speranţele pe care le creaţi astăzi trebuie să fie îndeplinite la Consiliul European din iunie. Nu există nimic altceva în acest scop: pur şi simplu trebuie să venim cu măsuri practice pentru a crea creştere şi locuri de muncă”, a conchis preşedintele legislativului european.
Discuţiile din cadrul Consiliului European informal de miercuri seară se concentrează pe câteva orientări principale: politici economice naţionale solide (ce constituie baza menţinerii unei strategii de consolidare fiscală favorabile creşterii economice şi pentru evitarea derapajelor macroeconomice); politici ale UE purtătoare de valoare adăugată (cu accent pe măsurile prevăzute în cadrul Actului privind piaţa unică); măsuri de îmbunătăţire a finanţării economiei (printre care mobilizarea Băncii Europene de Investiţii pentru susţinerea mai bună a IMM-urilor şi a infrastructurilor-cheie); măsuri de consolidare a creării de locuri de muncă (vizând atât politicile naţionale, cât şi cele ale UE).