Laptele a început să se scumpească din nou. Care este explicaţia

1 iunie, prima zi cu TVA redusă la alimente punea pe masa românilor un litru de lapte cu până la 20% mai ieftin decât în ziua precedentă, când TVA era de 24%. Între timp, preţurile au crescut aproape imperceptibil cu câte 10-50 de bani şi tind să ajungă la nivelul mai 2015. Spre exemplu, ECONOMICA.NET scria pe 2 iunie 2015 că preţul unui litru de lapte semidegresat produs de Albalact şi comercializat sub brandul Zuzu (produs ales aleatoriu) costa la acea dată la Carrefour online 3,47 de lei, cu 29,9% mai puţin faţă de 9 aprilie, două zile după ce Guvernul a anunţat reducerea taxei pe valoarea adăugată la 19%. Acum (9 septembrie 2015), acelaşi hipermarket vinde un litru de lapte Zuzu semidegresat la preţul de 3,98 de lei, cu 4,6% in plus faţă de  iunie. Şi toate acestea se întâmplă în contextul în care, urmare a embargoului impus de Rusia statelor europene, dar şi a renunţării la cotele de lapte, preţul litrului de lapte la poarta fabricii s-a prăbuşit.

De la 80 de bani la peste 4 lei

În momentul de faţă, un litru de lapte costă la poarta fermei, în medie, 80 de bani, cu mici fluctuaţii în funcţie de calitate, cantităţile livrate şi modul în care s-au purtat negocierile cu procesatorii. Astfel, preţul oferit fermierilor mari este de aproximativ 1 leu litrul. Este un preţ cu aproximativ 35-40% mai mic decât în perioada similară a anului trecut generat de contextul unei pieţe europene care se confruntă cu o supraproducţie generată de embargoul rusesc şi eliminarea cotelor. Potrivit datelor DG AGRI din 7 septembrie, cu cifre din luna august, preţul pentru 100 de kg de lapte crud la poarta fermei era în România de 22,84 de euro, faţă de 33,06 în ianuarie 2014 sau de 29,05 în august 2014. Este al treilea cel mai ieftin lapte din UE, după Lituania (19,1 euro) şi Letonia (20,57 de euro), în condiţiile în care fermierii ciprioţi vând suta de kilograme cu 55,81 de euro, în Grecia preţul este de 40,98 de euro, iar în Malta de 46,49 de euro. Menţionăm însă că, exceptând Cipru, toate statele europene au raportat scăderi ale preţului la laptele crud de la poarta fermei în iulie 2015 faţă de iulie 2014, reducerile fiind de până la 28%, în cazul Letoniei. „Situaţia fermierilor este foarte proastă. Preţul a scăzut mult. Dar era de aşteptat că preţurile la raft vor creşte din nou (după ce au scăzut de la 1 iunie n.red). Eu am spus-o de la început. Cum era ca hipermarketurile să renunţe la profiturile planificate?”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Dorel Secară, vicepreşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România. 

Ingineria preţurilor 

Fermierul explică şi modalitatea prin care marile lanţuri de magazine ajung să aibă profituri de până la 45-50% din comercializarea laptelui. „Litrul de lapte pleacă de la poarta fermei cu 1 leu. Fabricile de lapte facturează către hipermarketuri cu 4 lei, dar la final de lună marile lanţuri de magazine impun procesatorilor discounturi de până la 30% sub diverse pretexte precum taxe de raft, de promovare etc. Aşadar, fabrica vinde, de fapt, litrul de lapte cu 1,2-1,5 lei. Până la 4,5 lei (cât este preţul de raft n.red) sunt banii hipermarketurilor. Sunt bani nefiscalizaţi care ajung în companiile mamă, pentru că dacă te uiţi în raportările lor, marja lor de profit este de 1-3%”, explică fermierul.

Potrivit acestuia, cei mai afectaţi de toată această situaţie sunt fermierii şi consumatorii, care, în căutarea unor preţuri mai bune se orientează către produsele de import necontrolate. „Românii preferă laptele de slabă calitate, din import, care sunt în multe rânduri falsificate. Noi nu avem un sistem de protecţie al fermierilor şi al consumatorilor. Statul român, prin Ministerul Agriculturii, ANSVSA, Protecţia Consumatorului nu se implică”, ne-a mai declarat Secară.

Cum se formează preţul unui litru de lapte-varianta procesatorului

Într-un interviu acordat ECONOMICA.NET în noiembrie anul trecut, Jan Willem Kivits, Managing Director FrieslandCampina România, producătorul brandului Napolact şi unul dintre cei mai importanţi actori din piaţa de profil, explica modul în care se formează preţul final al laptelui. „Prețurile produselor finale sunt influențate de mai multe variabile, cel al laptelui crud fiind doar una dintre aceste componente. În cazul laptelui de consum, mai puțin de 30% din prețul de raft derivă din prețul laptelui crud. Pasteurizarea (costurile cu energia), ambalarea, depozitarea, transportul, toate sunt componente de cost ale produsului final. În plus, la aceste costuri se adaugă și TVA-ul”, explica managerul.

În ceea ce priveşte motivul pentru care laptele comercializat sub mărcile private ale retailerilor este mai ieftin decât cel de brand, Kivits susţine că acesta este scutit de unele costuri. „Spre exemplu, pentru aceste produse nu există costuri de cercetare și dezvoltare, iar cheltuielile cu reclama sunt aproape inexistente. De asemenea, marii comercianți acceptă o marjă mai mică de profit pentru mărcile proprii, în condițiile în care văd în aceste mărci o oportunitate de a-și promova magazinul și de a atrage mai mulți consumatori. Din acest motive, prețurile sunt mai mici decât cele ale produselor similare”, explica Kivits pentru ECONOMICA.NET.

 Citeşte interviul complet AICI 

 Ce se poate face

Crescătorii de bovine au propus marţi în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor ca laptele şi produsele din lapte să poarte etichete pe care să apară clar elemente privind conţinutul lor. „Noi propunem o lege a etichetării produselor din lapte, în care noi solicităm ca pe etichetă să apară elemente foarte clare, iar pentru laptele produs şi colectat în România să se pună eticheta de ‘lapte românesc’, lucru ce ni se permite de legislaţia europeană. Pentru celelalte produse pe etichetă să scrie ţara de origine a laptelui, cantitatea de lapte proaspăt, lapte crud, care există în produsul respectiv, procentul de lapte reconstituit din lapte praf şi procentul de altceva decât lapte’, a spus preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine, Claudiu Frânc, citat de Agerpres.

El a adăugat că pentru laptele românesc ar trebui să fie eliminate taxele de raft, pentru că românii vor să consume lapte românesc.

Fermierii au înaintat invitaţii şi marilor reţele de hipermarketuri pentru a dezbate în următoarea perioadă această problemă.