Prejudicii de circa 145 milioane de euro la ANRP

„Mă refer la o decizie a comisiei de specialitate din cadrul ANRP prin care, în august 2010, s-au acordat în mod fraudulos despăgubiri în valoare de 225 milioane de lei, respectiv circa 53 milioane de euro. În acest dosar noi am identificat un document fals depus de un petent, care era, de fapt, un cesionar de drepturi pe care întreaga societate le numeşte drepturi litigioase şi care a făcut posibilă ascunderea adevărului faţă de specialiştii ANRP, care aveau obligaţia să cunoască datele dosarului”, a explicat George Băeşu.

Potrivit acestuia, acest lucru nu ar fi fost posibil fără ca unii dintre angajaţii ANRP să dea dovadă de „o neglijenţă severă”, dar şi de complicitate.

Concret, Anton Ionel, care cesionase drepturile unei persoane îndreptăţite la o suprafaţă de circa 15 hectare în zona de nord a Capitalei, a solicitat Prefecturii Ilfov un punct de vedere. Din cauză că acesta nu a fost cel aşteptat, a falsificat documentul pe care l-a adus ANRP. În acest mod, a valorificat un raport de evaluare pentru această suprafaţă, iar în mai puţin de două luni de la momentul în care s-a produs înlocuirea documentului oficial emis de Prefectura Ilfov cu cel adus de el, Comisia pentru stabilirea despăgubirilor din ANRP i-a acordat lui Anton Ionel şi unei alte persoane care cumpărase de la acesta 30% din creanţă despăgubiri în valoare de 53 milioane de euro.
„Celălalt beneficiar al acestui fals este Gheorghe Stelian. Cele două persoane şi-au materializat imediat dreptul tot la ANRP prin transformarea sumelor la care aveau dreptul în acţiuni la Fondul Proprietatea. Practic, pentru cele două persoane au fost emise 225.500.000 de acţiuni FP”, a arătat Băeşu.

El a subliniat că acesta este un exemplu care confirmă modul ilegal în care de multe ori au fost emise titluri de despăgubire la valori impresionante, iar dacă ne uităm pe lista celor care au primit acţiuni la FP se va constata că „acţiuni într-un număr impresionant” au fost dobândite în special în anii 2010 şi 2011.
„În acest moment noi avem în verificare şi alte câteva dosare în care ni s-a sugerat de către lucrători ai instituţiei sau persoane de la nivelul administraţiei locale, judeţene că sunt probleme, deşi verificarea acestor aspecte ne opreşte să facem ceea ce ne dorim să facem, adică să pregătim legislaţia şi procedurile astfel încât să fim în stare să răspundem unei mari nevoi şi unei mari aşteptări din partea asociaţiilor de foşti proprietari şi ai celor care aşteaptă de la statul român o rezolvare a situaţiei personale”, a subliniat şeful ANRP.

Acesta a precizat că Gheorghe Stelian mai apare în dosarele ANRP cu o soluţie la fel de favorabilă, respectiv o decizie prin care s-a emis un titlu de despăgubire cu o valoare de 380 de milioane de lei, respectiv circa 92 – 93 milioane de euro, la data la care a fost emisă despăgubirea. În cel de-al doilea dosar, Gheorghe Stelian, de asemenea cesionar de drepturi, are 70% din valoarea despăgubirii.
„Nu vă putem furniza mai multe informaţii pentru că, alături de Gheorghe Stelian, printre beneficiarii acelui dosar, se află şi o persoană care apare în alt dosar pe care noi l-am transmis Direcţiei Naţionale Anticorupţie în urmă cu o săptămână. În ultimele trei săptămâni, ANRP a pus la dispoziţia DNA, la solicitarea a acesteia, 100 de dosare. Pentru unele ni s-a solicitat un dosar după numărul lui, în unele ni s-au solicitat nume ale unor persoane îndreptăţite, cesionari sau mandatari, şi toate aceste dosare vizau anii 2009 – 2011”, a adăugat Băeşu.

Preşedintele ANRP a mai spus că, în legătură cu aceste prejudicii, se va sesiza Parchetul General.
„În acest moment, colegii mei finalizează actul prin care sesizăm Parchetul General. Noi nu vom cere numai tragerea la răspundere a celor care au falsificat acel document. Nu vă ascund faptul că în acest dosar s-ar putea să plătească şi câţiva dintre angajaţii ANRP care au dovedit o neglijenţă crasă, pentru că, în afară de acel fals, mai erau câteva documente în dosar care ar fi dovedit că niciodată nu va putea, pe o hotărâre a Comisiei judeţene Ilfov, să fie despăgubit un cetăţean care solicita drepturi pe Bucureşti, dar noi vom cere să se anuleze acel titlu de despăgubire, iar acţiunile FP, care au fost emise în temeiul său, să fie returnate statului român. Fără acel fals grosolan niciodată acest dosar nu ar fi primit despăgubiri la ANRP în forma în care s-au acordat”, a spus George Băeşu.

El a precizat că în primul dosar în care apare numele lui Gheorghe Stelian este vorba despre un teren aflat în strada Privighetori nr. 1 bis, sectorul 1 Bucureşti, iar în cel de-al doilea dosar este vorba despre o despăgubire pentru drepturi aferente unor proprietăţi în sectorul 2.