Prelungirea suspendării la plata ratelor la credit şi în 2021 e la mâna BCE și ABE

Dacă ministrul Finanţelor vrea şi băncile nu se opun, prelungirea perioadei de suspendare a ratelor la credit pare o măsură fezabilă pentru 2021. Numai că, aşa cum arată surse din piaţa bancară, această prelungire depinde şi de acordul Autorităţii Bancare Europene (ABE) şi de cel al Băncii Central Europene (BCE). Practic, cele două enităţi trebuie să îşi dea acordul şi să permită BNR să dea liber băncilor să nu provizioneze creditele amânate la plată. Băncile se gândesc chiar că OUG care ar prelungi suspendarea ratelor ar putea avea o departajare mai clară a celor care pot cere acest lucru sau nu.
Economica.net - Dum, 11 oct. 2020, 18:33
Prelungirea suspendării la plata ratelor la credit şi în 2021 e la mâna BCE și ABE

Potrivit surselor consultate de ECONOMICA.NET, câteva discuţii preliminare între băncile comerciale şi Ministerul Finanţelor au avut loc deja. Dacă ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, este optimist în ceea ce priveşte rezultatul discuţiilor cu băncile, instituţiile de credit spun ca ar putea opta pentru această amânare, dar în anumite condiţii.

Mai exact, băncile din România vor să ştie dacă ABE şi BCE vor permite sucursalelor din România să nu constituie provizioane pentru noile amânări. Pentru amânările prezente, în vigoare până la 31 decembrie, instituţiile de credit au primit astfel de scutiri la plată.

În plus, băncile comerciale se întreabă dacă prelungirea la suspendarea ratelor înseamnă doar prelungirea valabilităţii OUG de suspendare a ratelor sau o altă ordonanţă. Asta deoarece multe din băncile participante la sistem se gândesc că ar fi necesare anumite precizări legate de oamenii care au sau nu dreptul de a prelungi termenul de suspendare a ratelor.

„Aş vrea să amintesc iarăşi un program care a fost o negociere nu foarte simplă, amânarea ratelor pentru clienţii băncilor, persoane fizice şi persoane juridice, cu până la 9 luni. Este cel mai generos program din Uniunea Europeană. A fost greu pentru că înseamnă costuri pentru sistemul bancar pe care acesta le-a acceptat în aceste condiţii dificile, dar uite că a funcţionat. Sunt peste 330.000 de clienţi care au beneficiat de aceasta facilitate şi acum bineînţeles ne gândim împreună cu sistemul bancar, şi aceasta este discuţia care urmează: ce facem după 1 ianuarie. Este clar că economia încă nu şi-a revenit şi s-ar putea să avem în continuare nevoie de astfel de facilităţi, şi atunci trebuie să găsim, tot împreună, soluţii după perioada de 1 ianuarie, ca nici sistemul bancar să nu sufere, nici clienţii băncilor şi nici economia. Ideea este că aşa cum am lucrat s-a văzut clar că poţi să menţii economia, să ai şi creştere şi veţi vedea că în trimestrul III vom avea o creştere economică faţă de trimestrul II şi per ansamblu, atunci când te asiguri că toţi cei care participă la acest proces economic nu sunt afectaţi negativ sau nu sunt cei care susţin tot costul. Am încercat să împărţim tot costul acestei crize şi să-l suportăm toţi, nu numai o anumită parte din economie”, a declarat Florin Cîţu, ministru al Finanţelor Publice.

Întrebat care sunt opţiunile avute în vedere, Ministrul Finanţelor Publice a menţionat că se poate recurge la o prelungire a sistemului actual sau se poate merge pe cazuri specifice. „Ne uităm la mai multe variante, dar putem să ne gândim la o prelungire a acestei perioade. Dar, repet, acestea sunt scenarii pe care trebuie să le lucrăm cu sistemul bancar. Putem să plecăm de la o prelungire până la variante care sunt mai soft, pe anumite cazuri specifice unde vedem clar că oamenii nu pot. Sunt anumite sectoare în economie unde clar nu pot să-şi revină, oamenii rămân în şomaj tehnic, sau poate sunt închise datorită deciziilor guvernului şi atunci este nevoie de ajutor şi putem veni să susţinem. Deci pornim de la această variantă, în care putem să prelungim poate o perioadă sistemul actual şi până la variante mai soft. Luăm toate aceste variante în calcul. Aş vrea întâi să vedem, împreună cu sistemul bancar, efectele: ce s-a întâmplat până acum, ce costuri au însemnat aceste nouă luni aproape şi ce putem să vedem în viitor. Iarăşi este important, pentru că noi am putut să luăm această măsură în urma deciziei EBA (Autoritatea Bancară Europeană n.r.) în care băncile nu erau forţate să facă provizioane”, a afirmat Cîţu.

 

Tags:
Te-ar mai putea interesa și
Vot diaspora / Alegeri prezidenţiale. Care sunt ţările unde au votat cei mai mulţi români – Top 5
Vot diaspora / Alegeri prezidenţiale. Care sunt ţările unde au votat cei mai mulţi români – Top 5
Cei mai mulţi români care au votat în străinătate şi-au exercitat dreptul la vot în Germania. Economica.net vă prezintă topul ţărilor cu cele mai multe voturi. Datele sunt cele comunicate......
Erdogan doreşte „expansiunea” comerţului dintre Turcia şi Rusia
Erdogan doreşte „expansiunea” comerţului dintre Turcia şi Rusia
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că doreşte "expansiunea" volumului de schimburi comerciale între Turcia ...
Referendum Bucureşti – A fost atins pragul de 30% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor AEP
Referendum Bucureşti – A fost atins pragul de 30% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor ...
Referendumul iniţiat de primarul general, Nicuşor Dan, în Capitală, a atins pragul de 30% din numărul celor înscrişi ...
Iran anunţă discuţii cu Franţa, Germania şi Regatul Unit asupra programului său nuclear
Iran anunţă discuţii cu Franţa, Germania şi Regatul Unit asupra programului său nuclear
Iranul va purta vineri discuţii asupra programului său nuclear cu Franţa, Germania şi Regatul Unit, trei ţări care ...