Premieră în retail: Discounterii au devansat hypermarketurile în preferințele de cumpărături ale românilor. Au ajuns la 27% cotă de piață în 2023
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2023/06/Magazin-Kaufland-Straulesti_10-630x420.jpg)
Dintre toate formatele de magazine, discounterii precum Lidl, Penny sau Supeco au continuat să conducă, anul trecut, topul creşterilor valorice în retail și, pentru prima dată, au devenit canalul de vânzare cu cea mai mare cotă de piață, de 26,6%, cu 1,3 puncte procentuale peste nivelul din 2022, arată datele studiului Consumer Panel Services GfK România.
Vânzările au crescut și în supermarketuri și hypermarketuri, dar mai puțin, cu circa 10% anul trecut faţă de 2022, astfel că hypermarketurile au ajuns să dețină 25% din piață, cu un punct sub cota din anul anterior, iar supermarketurile 14%, la fel ca anul trecut.
În scădere a fost, de asemenea, și comerțul tradițional, care a pierdut astfel poziția fruntașă ajungând la o cotă de 26,5%, față de 27% cu un an în urmă.
„Este primul an în care se întâmplă această rocadă în retail şi ne aşteptăm că discounterii să continue dezvoltarea în comerţul local peste ritmul pieţei. Anul trecut am asistat la apariţia unui format nou de discount şi am remarcat investiţii semnificative în expansiunea rețelelor de profil. Dezvoltarea acestora s-a realizat nu doar pe fondul expansiunii în teritoriu, ci şi prin atragerea de noi cumpărători şi prin fidelizarea acestora. Un indiciu este faptul că cea mai mare creştere a frecvenţei de cumpărare în 2023 faţă de anul anterior s-a înregistrat în discounteri. Analizele noastre speciale pe retail ne arată că discounterii câştigă teren luând cu precădere din cota de piaţă a hypermarketurilor, a supermarketurilor şi a comerţului tradiţional”, a explicat Diana Scăunaşu, managing director Consumer Panel Services GfK România.
Mărcile private scad, promoțiile cresc
Interesant este însă că avansul mărcilor private, dezvoltate cu precădere în lanțurile tip discount, s-a mai temperat. Rata de creștere a valorii acestora a fost de 16%, similară celei din segmentul Branded (ce reuneşte branduri de producători). Astfel, ponderea Private Labels în totalul achiziţiilor FMCG pentru consumul casnic s-a menţinut la 25% în 2023. Acestea au reuşit să avanseze cu un ritm superior brandurilor doar în hypermarketuri.
La polul opus, performanţa mărcilor pivate a fost slabă în supermarketuri, unde au înregistrat o stagnare a vânzărilor, în timp ce brandurile au avansat cu 14% în 2023 versus 2022.
În schimb, potrivit sursei citate, anul trecut s-a remarcat o creştere semnificativă a promoţiilor în coşul de cumpărături al românilor. Astfel, produsele la promoţie au ajuns să deţină o pondere valorică de peste 20% în totalul achiziţiilor FMCG exclusiv produse proaspete, realizate de gospodării.
„În 2023, gospodăriile din România au avut un comportament de cumpărare mai calculat: au făcut achiziţii mai dese, dar în mare parte din categoriile monitorizate coşurile de cumpărături au fost mai mici (ca număr de produse sau volum). Activităţile promoţionale par să fi revenit în atenţia tuturor: a crescut considerabil atât cota promoţiilor în valoarea totală a achiziţiilor FMCG pentru consumul casnic, cât şi importanţa misiunilor de cumpărare promo-hunting: dacă în 2022, ponderea acestora în numărul total de acte de cumpărare înregistrate la nivel naţional era de 4,3%, anul trecut procentul a ajuns la 5,3%. Este un trend vizibil în toate canalele de vânzare, cu precădere în hypermaketuri, supermarketuri şi online shops. În e-grocery, deja misiunile de cumpărare de tip promo-hunting reprezintă peste 16% din totalul actelor de cumpărare monitorizate”, a subliniat Diana Scăunașu.
Totodată, potrivit acesteia, fenomenul de downtrading, adică migrarea shopperilor către produse din segmente inferioare de preţ, continuă să ia amploare şi să impacteze negativ valoarea pieţei bunurilor de larg consum. Printre categoriile cel mai afectate de down-trade se numără îndulcitorii, bazele pentru mâncăruri şi alte produse ce potenţează gustul preparatelor în casă, brânză tofu sau untul”, a afirmat Diana Scăunaşu, managing director Consumer Panel Services GfK România, citată în comunicat.
La polul opus, încă există uptrading sau „premiumizare” în anumite categorii precum pralinele, batoanele energy&diet, sucul de roşii, brânză feta sau spumantele de baie, conform studiului sindicalizat Inflation Tracker 2023 derulat de Consumer Panel Services GfK.
În ceea ce priveşte penetrarea formatelor de retail, aici s-au remarcat anul trecut magazinele online şi cele moderne de proximitate, cu cele mai mari rate de creştere faţă de 2022.
Consumer Panel GfK este un studiu de tip continuu ce monitorizează comportamentul de cumpărare al gospodăriilor din România pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional, format din 6.000 de shopperi. Datele sunt colectate prin scanarea codurilor de bare ale produselor aduse acasă, indiferent de canalul de achiziţie.